SCRISOARE DESCHISĂ
adresată Comisiei speciale
pentru modificarea legilor electorale
În sfârșit, după aproape 30
de ani, se pregătește în mare viteză, în Parlament, o nouă modificare și
completare a legislației electorale din România. Modificările anunțate în
mass-media sunt de formă și nu de fond! Vom avea aceeași Mărie dar cu altă
pălărie. De la alegerile parlamentare și prezidențiale din primăvara anului
1990 și până în prezent, la toate felurile de alegeri, s-au constatat numeroase
deficiențe și, de regulă, competitorii electorali au reclamat (pe rând și cu
schimbul) că alegerile au fost fraudate. Au fost mediatizate și tehnicile de
fraudare a alegerilor, inclusiv cele pentru funcția de Președinte al României.
Nefiind obligatorie participarea la vot a alegătorilor s-a asigurat câmp liber
pentru fraudarea alegerilor. De asemenea, se știe că niciodată la alegeri nu au
fost trimise în străinătate buletine de vot pentru toți românii ca să poată
să-și exercite dreptul constituțional de a alege. Comparativ cu situația reală
a cetățenilor români cu drept de vot aflați în străinătate s-a ajuns ca
Guvernul împreună cu Biroul Electoral Central (B.E.C.) să nu trimită în
străinătate între unu și trei milioane de buletine de vot. Astfel, nu s-a
asigurat posibilitatea de a vota pentru milioane de cetățeni români. Sfidarea
alegătorilor români la secțiile de votare din străinătate a urmărit să-i
descurajeze să mai participe la alegeri. Până acum, niciodată Birourile
Electorale Centrale nu au asigurat și nu
au trimis buletinele de vot pentru toți cetățenii români aflați în străinătate.
Cu toate că a scăzut dramatic numărul populației României s-a aflat de la
Guvern că a crescut, în salturi, cu două-trei milioane numărul de alegători. Niciodată,
Biroul Electoral Central nu a confruntat cifra reală a cetățenilor români, pe
baza datelor reale rezultată după actele de identitate ale cetățenilor, cu
cifra falsă anunțată de Autoritatea Electorală Permenentă și Ministerul
Afacerilor Externe (cu referire la cetățenii români aflați în străinătate, pe
fiecare țară în parte). La toate acestea se adaugă programele pentru calculator
achiziționate, de regulă, prin încredințare directă, de la o anumită firmă, iar
în tot mecanismul de transmitere a informațiilor privind procesele electorale
și de stabilire a rezultatelor finale a fost implicată o unitate militară
(Serviciul de Telecomunicații Speciale – S.T.S.) care răspunde la comandă.
Pentru a nu fi depistată la timp fraudarea alegerilor nu au fost obligați prin
lege competitorii electorali să facă numărătoarea paralelă a voturilor
exprimate de alegători. Pentru a se bloca exercitarea dreptului de a alege și
de a fi ales s-au stabilit prin legea electorală cele mai mari praguri din
Europa pentru listele de susținători, respectiv de 200.000 pentru partidele și
alianțele politice și de 100.000 pentru candidații independenți. Cu încălcarea
prevederilor Constituției României și a Legii partidelor politice s-a permis
participarea la alegeri a Uniunii Democrate Maghiare din România, o organizație
antiromânească, șovină, care acționează pentru autonomie teritorială pe
criterii etnice, care nu este partid politic înregistrat legal și care nu
recunoaște și nu respectă Constituția României. În același timp cu U.D.M.R., pe
scena politică românească există două partide politice etnice maghiare:
Partidul Civic Maghiar și Partidul Popular al Maghiarilor din Transilvania.
Asemenea privilegii le are numai minoritatea maghiară, singura care nu a fost
și nu este loială Statului și Poporului Român, care acționează împotriva
integrității teritoriale a României.
Prin legislația electorală
s-a instituit o discriminare uriașă între partidele politice parlamentare
(respectiv europarlamentare) și cele neparlamentare, inclusiv în ceea ce
privește finanțarea campaniei electorale.
Românii știu că peștele de
la cap se împute. La fel s-a întâmplat și la alegerile din România conduse de
Biroul Electoral Central. Prin încălcarea prevederilor Constituției României
referitoare la separarea puterilor legislativă, judecătorească și executivă s-a
ajuns ca în Biroul Electoral Central majoritatea absolută să fie deținută de
reprezentanții partidelor politice. Ca urmare, în B.E.C. partidele politice
parlamentare: hotărăsc prin decizii cine participă și cine nu participă la
alegeri; adoptă hotărâri cu putere de lege privind alegerile; numără voturile
și stabilesc rezultatele alegerilor pe care le comunică spre validare Curții
Constituționale; decid dacă au fost fraude electorale în unele secții sau
circumscripții electorale și dacă se renumără voturile. Sintetizând, rezultă că
partidele politice parlamentare: organizează alegerile; participă la alegeri;
numără și își împart voturile (prin programul pe calculator); stabilesc
rezultatul alegerilor și îl comunică cetățenilor. E ca în fotbal: partidele
politice parlamentare stabilesc cine joacă, când are loc meciul și care este
durata acestuia; ele participă la joc; ele marchează; ele numără golurile; ele
anunță rezultatul partidei.
Având în vedere legislația
electorală din perioada 1990-2019 (luna mai), experiența acumulată,
deficiențele grave constatate la toate alegerile, dar mai ales intrarea în
legalitate prin respectarea Constituției României, Partidul România Noastră supune atenției Comisiei speciale pentru modificarea
Legilor electorale, Senatului și Camerei Deputaților, următoarele propuneri de fond:
-Biroul Electoral Central
este format din șapte judecători ai Înaltei Curți de Casație și Justiție, aleși
prin vot secret.
-În Biroul Electoral Central
nu intră reprezentanți ai partidelor politice (care sunt competitori electorali
și care până acum au pus la cale și au participat la falsificarea alegerilor) și
nici cei trei conducători ai Autorității Electorale Permanente (care sunt
reprezentanți ai partidelor politice).
-Înainte de începerea
campaniei electorale, Biroul Electoral Central anunță public numărul
alegătorilor cu drept de vot, înscriși pe listele permanente din care rezultă câți
votanți sunt în România și câți sunt în străinătate, iar pentru aceștia care
este numărul secțiilor de votare pe fiecare țară în parte și care este numărul
buletinelor de vot pregătite să fie trimise în fiecare țară străină în care
există cetățeni români cu drept de vot.
-La studiourile publice și
private de televiziune și radio se asigură gratuit timpi de antenă egali pentru
toți competitorii electorali.
-Locurile pe buletinele de
vot se stabilesc prin tragere la sorți, fără să existe nicio discriminare între
candidați, pe diferite criterii.
-Pragul electoral este de 2%
pentru toate alegerile din România: locale, parlamentare și europaramentare.
-Candidații aleși în
diferite funcții nu au voie să migreze la alte formațiuni politice sau să
devină independenți pe durata mandatului. Migrația politică se sancționează cu
încetarea mandatului din ziua în care a fost anunțată părăsirea formațiunii
politice pe lista căreia a fost ales.
-În toate birourile de
votare nu intră reprezentanți ai partidelor politice, alianțelor politice și alianțelor
electorale.
-Birourile electorale
județene sunt formate din șapte judecători de la Curțile de Apel și Tribunalele
județene, aleși prin vot secret.
-Birourile secțiilor de
votare sunt formate din șapte angajați ai instituțiilor de stat, care nu sunt
membrii de partid.
-Birourile secțiilor de
votare din străinătate sunt formate din angajați ai Ambasadelor și Consulatelor
României. În cazul în care numărul lor este insuficient, în completare vor fi
trimiși angajați ai Autorității Electorale Permanente și alți funcționari
publici înscriși în Corpul experților electorali.
-La alegeri participă numai
partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale și candidații
independenți. Este interzisă participarea la alegeri a asociațiilor și fundațiilor.
-Se interzice finanțarea
partidelor politice din Bugetul de Stat.
-În campaniile electorale se
acordă partidelor politice și candidaților independenți subvenții egale.
Legalitatea cheltuirii subvențiilor este controlată de Autoritatea Electorală
Permanentă (A.E.P.). Sumele necheltuite se restituie la Bugetul de Stat.
-Candidații la funcția de
Președinte al României sunt obligați să prezinte la B.E.C. listele cu cel puțin
20.000 de susținători.
-Listele de candidați ai
partidelor politice pentru alegerile parlamentare și europarlamentare trebuie
însoțite de cel puțin 20.000 de susținători.
-Candidații
independenți la alegerile pentru funcția
de Președinte al României, la cele parlamentare și la cele europarlamentare
trebuie să prezinte listele cu cel puțin 10.000 de susținători.
-Participarea alegătorilor la
alegeri este obligatorie. Cetățenii care nu participă la alegeri vor fi
amendați.
-La secțiile de votare pot
vota numai cetățenii înscriși pe listele permanente. Cetățenii care nu se află
în localitatea de domiciliu și cei care se află în străinătate în ziua votului
au dreptul să voteze prin corespondență, iar opțiunile exprimate de către
aceștia se trimit la birourile secțiilor de votare din localitatea de
domiciliu, la care sunt arondați.
-Listele de vot suplimentare
sunt interzise.
-Competitorii electorali au
dreptul să desemneze câte un observator în secțiile de votare, care pot să
asiste și la numărarea voturilor și care în baza unei cereri scrise primesc o
copie a procesului verbal. Observatorii respectivi primesc o indemnizație,
stabilită prin Hotărâre de Guvern.
-Rezultatele alegerilor
consemnate în procesele verbale de la secțiile de votare și voturile prin
corespondență sunt centralizate la nivel local, județean și național de Institutul
Național de Statistică (I.N.S.) pe baza unor programe proprii pe calculator
care sunt verificate și aprobate de către Biroul Electoral Central.
-Competitorii electorali au
dreptul să-și desemneze câte un observator la Biroul Electoral Județean și la
Biroul Electoral Central. Acești observatori primesc o indemnizație stabilită
prin Hotărâre de Guvern.
-Parchetul este obligat să
se autosesizeze pentru orice faptă penală semnalată cu ocazia alegerilor de
către competitorii electorali sau de către alegători ori de mass-media.
-Pentru toate tipurile de
alegeri se stabilesc două zile pentru exercitarea votului, de regulă sâmbăta și
duminica.
-Se interzice activitatea
institutelor de sondare și manipulare a opiniei publice până când ele nu vor
avea un cadru legal de activitate.
-Se interzice efectuarea de
sondaje de opinie la ieșirea de la urne a alegătorilor.
-Rezultatul alegerilor este
anunțat de către Biroul Electoral Central, respectiv de către birourile electorale
locale, pentru alegerile locale, după încheierea numărării voturilor.
Prin adoptarea, cel puțin, a acestor amendamente de fond în legislația
electorală vor apărea următoarele consecințe așteptate de Poporul Român:
-Se respectă prevederile
Constituției României privind separația puterilor în Stat și se asigură dreptul
de a alege pentru toți cetățenii români din Țara-Mamă și din străinătate.
-Se va ajunge, în sfârșit,
la alegeri libere și corecte, fiind eliminate modalitățile de fraudare a
alegerilor practicate până acum.
-Se asigură, pentru prima
dată, respectarea dreptului constituțional de a alege și de a fi ales, pentru
toți cetățenii cu drept de vot.
-Se înlătură discriminările
existente la alegeri între partidele politice parlamentare și neparlamentare.
-Se dă șansa partidelor politice
recent înființate să fie reprezentate în administrația locală și în Parlament.
În caz contrar (la pragul electoral de 5%) niciun partid nou înființat nu are
șansa să treacă pragul electoral. Înseamnă că acestea au înființate degeaba și,
de fapt, a fost o păcăleală modificarea Legii partidelor politice pe această
temă.
-Se termină cu manipularea
alegătorilor de către institutele de sondare a opiniei publice, mai ales, pe
timpul campaniei electorale și până la încheierea numărării voturilor și stabilirea
rezultatelor finale de către Biroul Electoral Central.
Dr.Gheorghe
Funar
Președinte
al Partidului România Noastră
Cluj-Napoca,
28 iunie 2019
De ce 20,000 pentru presedinte si nu 5,000.De ce 10,000 si nu 2,500 pentru independenti,iar la locale de ce 500 si nu 50, iar cei care au semnat sa aiba posibilitatea sa semneze pentru mai multi candidati.
RăspundețiȘtergereDaca un partid poate fi infiintat cu 3 membri,la pragul electoral, de ce 2% si nu fara prag?
Timpii de antena sa fie gratuiti,iar campania electorala sa inceapa cu 6 luni inainte de alegeri,pentru ca cei fara notorietate sa aiba posibilitatea sa-si exprime in mass-media tot ceea ce intentioneaza sa faca pentru popor la ore de maxima audienta. Alegerile pentru parlament sa fie din doi in doi ani .La fiecare doi ani sa fie improspatata jumatate din parlament.Numarul de mandate sa fie de maxim doua succesive,iar durata patru ani si la presedinte.Dupa patru ani de stat pe tusa se poate relua ciclul de doua mandate succesive.Fara pensii speciale pentru reprezentantii alesi,ci doar o renta pentru servitute in slujba statului primita la pensie,calculata intr-un mod precizat clar in Constitutie si doar daca in perioada mandatului acestora ,PIB-ul tarii a inregistrat o crestere reala,datorita politicilor economice ale Guvernului,Parlamentului etc.Ar mai fi multe de spus ,dar ma opresc aici.