După decembrie 1989, în Holocaustul împotriva
românilor, în ceea ce priveşte dreptul de proprietate privată se desfăşoară
etapele de restituire a proprietăţilor confiscate de regimul comunist şi de
vânzare a pământului românesc la străini. România, nu întâmplător, este singura
dintre ţările foste socialiste unde se aplică principiul „restitutio in
integrum”. Ca urmare, foştilor proprietari şi urmaşilor acestora le-au fost
restituite numeroase clădiri şi mari suprafeţe de terenuri şi păduri. La
aceştia s-au adăugat pretenţiile Statusului Romano-Catolic care nu a fost
proprietar în România, dar a obţinut numeroase proprietăţi imobiliare în
Ardeal, iar instituţiile Statului Român au fost evacuate şi în multe cazuri au
ajuns să plătească chirii foarte mari. În timpul Regimurilor Iliescu,
Constantinescu şi Băsescu a fost modificată legislaţia pentru a permite
vânzarea pământului românesc la străini, iar în urma sărăcirii accentuate a
populaţiei şi a lichidării rapide a unităţilor agricole din toate judeţele s-a
ajuns ca peste 1 milion de hectare de terenuri agricole să fie vândute unor
persoane fizice şi juridice străine. Adevărata lor origine etnică este păstrată
la secret, iar această problemă de securitate naţională este neglijată de
instituţiile Statului Român.
În paralel cu cele două etape menţionate, a
început cea de a treia, respectiv crearea cadrului legal pentru exproprierea
rapidă a sute de mii sau poate a milioane de români din România! Acest program
diabolic pare incredibil, dar este adevărat! Acum se pregăteşte legislaţia
necesară şi este prevăzut să se treacă la fapte după alegerile locale şi
parlamentare din anul 2012. În anii 2013 şi 2014 este programată exproprierea
masivă a românilor în România! Un asemenea proiect, ca şi cel început în anul
2009 în România, nu există şi nu s-a aplicat în nicio ţară din lume!
Atunci când a fost adoptată Constituţia
României din anul 1991 şi Legea nr. 429/2003 de revizuire a Constituţiei s-a
reglementat dreptul de proprietate privată. La art.44, din Constituţie se
precizează următoarele:
a) alin.2: „Proprietatea privată este garantată şi ocrotită
în mod egal de lege, indiferent de titular”.
b) alin.3: „Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o
cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă
despăgubire”.
c) Alin.5: „Pentru lucrări de interes general, autoritatea
publică poate folosi subsolul oricărei proprietăţi imobiliare, cu obligaţia de
a despăgubi proprietarul”...
d) alin.6: „Despăgubirile prevăzute la aliniatele (3) şi (5)
se stabilesc de comun acord cu proprietarul sau, în caz de divergenţă, prin
justiţie.”
e) Alin.8: „Averea dobândită licit nu poate fi confiscată.
Caracterul licit al dobândirii se prezumă.”
Sfidând aceste prevederi din Constituţie,
stăpânii străini ai României au pregătit cadrul legal pentru exproprierea
românilor şi jefuirea lor! Mutarea în plic a fost dată senatorilor de Gorj de
la PSD (Toni Greblă) şi de la PDL (Ion Ruşeţ), urmărindu-se ca terenurile necesare valorificării
resurselor miniere să fie dobândite de titularul unei licenţe. Aceştia doi,
fără să-i consulte pe gorjenii care vor fi expropriaţi şi după ce abia au
intrat în Senatul României, au înregistrat în 25 martie 2009 o propunere
legislativă pentru modificarea şi completarea Legii minelor nr.85/2003, cu
modificările şi completările ulterioare. Această propunere legislativă
transpartinică, încalcă Legea fundamentală a ţării, apoi adaugă la textul
Constituţiei şi îl modifică, dar mai ales completează textul de la alte şase
acte normative, respectiv: Legea nr.33/1994 privind exproprierea pentru cauză
de utilitate publică; Legea nr.46/2008 – Codul silvic; Ordonanţa Guvernului
nr.43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri
arheologice ca zone de interes naţional; Legea nr.18/1991, Legea fondului
funciar; Legea nr.59/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de
construcţii; Legea nr.350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul.
Demersul legislativ al senatorilor Toni Greblă (PSD) şi Ion Ruşeţ (PDL)
sfidează Constituţia României, pe care au jurat să o respecte, şi încalcă Legea
nr.24/2000 privind tehnica legislativă. Cu toate acestea, în mod suspect,
Consiliul legislativ nu observă ilegalităţile strigătoare la cer şi în 28
aprilie 2009 dă avizul favorabil cu nr.398/2009. În 25 august 2009, Comisia
pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului
transmite avizul negativ cu nr.190/2009. La cererea senatorului Toni Greblă,
Biroul Permanent al Senatului a solicitat un raport comun de la Comisia
juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări (preşedinte Toni Greblă)
şi Comisia economică, industrii şi servicii (preşedinte Varujan Vosganian).
Raportul comun este favorabil, cu unele amendamente formale la propunerea
legislativă. Punctul de vedere al Guvernului este negativ, este înregistrat cu
nr. 1.378/29 mai 2009 şi este semnat de primul-ministru Emil Boc. Guvernul nu
susţine adoptarea acestei propuneri legislative!
Dintre observaţiile
Guvernului României menţionăm următoarele:
- Completarea definiţiei date „dezvoltării” nu concordă cu
obiectul Legii minelor şi nu este corelată cu sfera noţiunii de „activitate
minieră”, care nu poate cuprinde implicit, unele proceduri care ţin de acte şi
fapte situate în afara sferei activităţii miniere.
- Iniţiatorii
au căutat să stabilească o procedură specială de expropriere pentru titularii
licenţelor de exploatare şi să asigure o serie de derogări de la reglementările în materie
de urbanism şi amenajarea teritoriului, în materie silvică, de mediu, cu
privire la autorizări şi proceduri prealabile lucrărilor.
- Exproprierea
trebuie să beneficieze de o reglementare unitară.
- Această
propunere legislativă vizează instituirea unei proceduri speciale de
expropriere în materie minieră.
- În
cuprinsul Legii
minelor nu există sintagma „substanţe minerale utile”, ci categoriile de
„resurse minerale”.
- Conform
Constituţiei, obligaţia de plată a despăgubirii aparţine expropriatorului,
respectiv Statului Român şi nu titularului licenţei de exploatare care are
numai un drept de folosinţă asupra terenului şi nu un drept de proprietate.
- Propunerea
legislativă vizează acordarea de derogări de la legislaţia în domeniul
evaluării impactului asupra mediului în cazul proiectelor pentru activităţi
miniere, fiind încălcată legislaţia europeană, respectiv Directiva EIA.
La dezbaterea propunerii legislative privind exproprierea românilor în
România de către firme străine şi cetăţeni străini a luat cuvântul în plenul
Senatului numai senatorul Puiu Haşotti (PNL) care a spus că s-au înţeles toţi
liderii de grup ca să voteze această iniţiativă legislativă. La votul din 27
octombrie 2009 s-au înregistrat în Senat: 73 voturi pentru; niciun vot
împotrivă şi o singură abţinere.
Ceea ce s-a petrecut în Senat şi în Camera
Deputaţilor cu această propunere legislativă susţinută de toate partidele
politice şi UDMR, pentru a putea fi expropriaţi românii de către străinii care
au obţinut, prin acte de corupţie, de la Agenţia Naţională pentru Resurse
Minerale (ANRM), licenţe de exploatare a resurselor naturale, dovedeşte ce mult
înseamnă scoaterea Partidului România Mare din Parlament, prin fraudarea
alegerilor din anul 2008.
Proiectul de lege a fost adoptat de Senat şi
trimis la Camera Deputaţilor spre dezbatere. Caracterul legii: organică. Din
cele 10 pagini ale proiectului de lege prezentăm câteva exemple edificatoare şi
cutremurătoare pentru românii din ţară şi cei plecaţi în străinătate:
1) După art.10 din Legea minelor nr.85/2003
se introduc 17 articole noi, art.10¹-1017, cu
următorul cuprins:
„Art.10¹. Prin derogare de la prevederile
art.6 din Legea nr.33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate
publică, cadrul juridic pentru reglementarea măsurilor în scopul asigurării
terenurilor necesare desfăşurării lucrărilor miniere pentru exploatarea
substanţelor minerale utile este cel prevăzut la art.10¹-1017.
Art.10². Se
declară de utilitate publică lucrările miniere pentru exploatarea substanţelor
minerale utile, care se execută în baza unei licenţe de exploatare.
Art.10³. Pentru lucrările declarate de
utilitate publică în condiţiile art.10², expropriator
este statul român, prin titularii licenţelor de exploatare, operatori
economici.
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Art.10, alin.3 ... „titularii licenţelor de
exploatare notifică persoanele fizice sau juridice titulare de drepturi reale
asupra procedurii şi ofertei de despăgubire”.
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Art.108. Plata
despăgubirilor pentru imobilele ce urmează a fi expropriate în temeiul
prevederilor art.10 alin.(1) se face de titularul de licenţă direct
titularilor drepturilor reale, în numerar sau prin consemnarea sumelor într-un
cont bancar la dispoziţia acestora.
Art.109. ... „se
desemnează comisia de verificare a dreptului de proprietate şi a oricăror
drepturi reale şi de negociere a cuantumului despăgubirii”. În comisie intră 3 reprezentanţi
ai titularului licenţei de exploatare, 3 proprietari ale căror imobile vor fi
expropriate şi primarul localităţii. Conducerea comisiei se desemnează de
titularul licenţei. Comisia stabileşte cuantumul despăgubirii prin negociere cu
proprietarii imobilelor. Decizia comisiei privind cuantumul despăgubirilor se
comunică expropriatului şi se afişează la sediul consiliului local, la sediul
titularului licenţei de exploatare (probabil în Barbados, Canada, Elveţia, USA,
Marea Britanie, India, Germania, Franţa, Italia, Olanda, Israel etc.).
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Art. 10¹¹. În termen de maximum 15 zile, când
există acordul părţilor, expropriatorul efectuează plata despăgubirilor pentru
imobilele ce urmează a fi expropriate.
Art. 10¹². Când nu se ajunge la învoială
între părţi, expropriatorul se adresează instanţelor judecătoreşti, iar
termenele stabilite de instanţele judecătoreşti nu pot fi mai mari de 7 zile.
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Art. 10¹. „Transferul dreptului de
proprietate asupra imobilelor expropriate operează de drept de la data plăţii
despăgubirilor stabilite prin hotărârea definitivă a comisiei prevăzute la
art.109, alin.(1) sau, după
caz, prin hotărârea judecătorească irevocabilă.
Art. 10¹. ... „terenurile necesare
realizării lucrărilor şi obiectivelor prevăzute la art.10² şi 106 pot fi
scoase definitiv din fondul forestier naţional, indiferent de forma de
proprietate şi de suprafaţa proprietăţii forestiere afectate”. „Scoaterea
definitivă din fondul forestier naţional a terenurilor prevăzute la art.10² şi
art.106 se exceptează de la aplicarea prevederilor
art.7, alin.(3) şi (4) şi art.34, alin.(2) din Codul silvic.”
2) La articolul 11, după aliniatul 2 se
introduc şase noi aliniate, alin.(3)-(8), prin care se stabilesc termene foarte
scurte pentru eliberarea certificatului de descărcare de sarcină arheologică,
dar nu pentru întreaga suprafaţă, ci pe fiecare parte de teren din perimetrul
de exploatare.
3) La articolul 25 se introduce alin.(2) cu
următorul cuprins: „Titularul licenţei de exploatare poate solicita extinderea
perimetrului pentru executarea lucrărilor de construcţii aferente utilităţilor
specifice necesare stocării produselor miniere, a sterilului şi a produselor
reziduale” ...
4) După articolul 43 se introduc trei noi
articole, art.43¹-43³ care prevăd următoarele:
Art.43¹. Prin derogare de la prevederile
art.2 din Legea nr.50/1991, certificatul de urbanism obţinut în scopul
desfăşurării de activităţi miniere este independent şi separat de toate avizele
şi aprobările eliberate în baza sa. Dacă certificatul de urbanism devine
inaplicabil, fiind ilegal, toate avizele şi aprobările obţinute în baza sa
rămân în vigoare.
Art.43² prevede ca prin derogare de la
prevederile Legii nr.350/2001, în cazul în care Consiliul local nu aprobă planul
de urbanism general (P.U.G.) atunci titularii de licenţă de exploatare pot cere
să fie emise certificate de urbanism la Bucureşti, în baza regulamentului
general de urbanism aprobat prin hotărâre a Guvernului.
Art.43³. Prin derogare de la prevederile alin.(1)
al art.51 din Legea nr. 350/2001, planurile de urbanism pentru realizarea
obiectivelor din licenţele de exploatare sunt finanţate din bugetul de stat sau
de la bugetele locale. Cât cinism! Cei care vor fi expropriaţi urmează să
plătească şi planurile de urbanism.
5) „Prevederile licenţelor de explorare
şi/sau exploatare încheiate înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi şi
aprobate sau în curs de aprobare de către Guvern rămân valabile pe întreaga lor
durată, în condiţiile în care au fost încheiate. La solicitarea titularilor de
licenţe de explorare şi/sau exploatare, prevederile licenţelor valabil
încheiate la data intrării în vigoare a prezentei legi se modifică şi se
completează în sensul prevederilor Legii minelor nr.85/2003, cu modificările şi
completările aduse în prezenta lege.
În Raportul comun al Comisiei juridice şi
Comisiei economice din Senatul României, semnat de preşedinţii Toni Greblă şi
Varujan Vosganian, se arată că „Propunerea legislativă are ca obiect de
reglementare modificarea şi completarea Legii minelor nr.85/2003, cu
modificările şi completările ulterioare, în sensul promovării unor soluţii
derogatorii de la diferite acte normative, referitoare la exproprierea pentru
cauză de utilitate publică, autorizarea executării lucrărilor de construcţie,
amenajarea teritoriului si urbanism, protejarea monumentelor istorice,
patrimoniu arheologic, fond funciar, silvicultură.” Deci, modifică ilegal Constituţia României şi încă şapte domenii
reglementate prin legislaţia actuală! Cu toate acestea, niciun senator nu a votat împotrivă! De
ce? Trebuie întrebaţi fiecare dintre ei, atât de către alegători, cât şi de
către mass-media centrală şi locală! Cine i-a mandatat să voteze pentru
exproprierea cetăţenilor români de către titularii de licenţe de exploatare a
bogăţiilor naturale, a resurselor minerale, existente în România. Cine le-a
cerut şi pentru ce comisioane să susţină derogări de la prevederile legale în
favoarea titularilor licenţelor de exploatare şi împotriva a milioane de români
care riscă să fie expropriaţi?
Prin această propunere legislativă se pune în mare pericol existenţa şi
viitorul Poporului Român pe teritoriul României! Orice proprietar privat va
putea fi expropriat de către titularul unei licenţe de exploatare, mai veche
sau mai nouă. Este posibil ca, în multe cazuri, după ce a expropriat pe
proprietarii de clădiri, terenuri şi păduri, titularul licenţei să abandoneze
exploatarea (din diferite motive) şi să treacă la speculă pe seama
proprietăţilor dobândite de la titularii drepturilor reale. Lucrările miniere
pentru exploatarea substanţelor minerale utile, care se execută în baza unei
licenţe de exploatare obţinută de o firmă privată străină sau română sunt
declarate de utilitate publică! Până spre sfârşitul anului 2011, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale
a eliberat multe mii de licenţe de exploatare şi are în program să emită alte
mii de licenţe pentru exploatarea resurselor minerale care sunt răspândite pe
tot teritoriul României, una dintre cele mai bogate Ţări din lume, în astfel de
resurse. În faţa pericolului în care se
află Poporul Român trebuie ca să fie făcute publice toate licenţele de
exploatare a bogăţiilor naturale din România. Rezultă foarte clar că, scopul principal urmărit de această
propunere legislativă votată în Senatul României de către toţi senatorii PDL,
PSD, PNL, PC, UNPR şi UDMR este de a facilita exproprierea cetăţenilor români,
iar construcţiile şi terenurile lor, precum şi cele ale Statului Român, să
treacă în proprietatea titularilor de licenţe de exploatare a substanţelor
minerale utile. Pe această cale, străinii obţin la cele mai mici preţuri din
lume proprietăţi uriaşe în România, iar românii îşi vor pierde Ţara lor
moştenită de la strămoşii care au apărat pământul străbun şi vatra multi-milenară
cu mari sacrificii. Averea pe care o vor dobândi prin această lege
titularii licenţelor de exploatare a substanţelor minerale utile nu poate fi
confiscată, conform Constituţiei. Prin
această acţiune diabolică, susţinută de senatorii şi conducătorii PDL, PSD,
PNL, UNPR, PC şi UDMR se urmăreşte şi se susţine, pe faţă, materializarea
proiectului „Israel în România”, care face parte din Holocaustul împotriva
Poporului Român, mult mai amplu şi cu consecinţe mult mai grave decât
holocaustul împotriva evreilor.
Conform unui plan ultrasecret, acest proiect
de lege, care modifică şi completează Constituţia României şi încă şase legi,
staţionează la Camera Deputaţilor, până după alegerile parlamentare din anul
2012. Până acum, au fost date avizele de către comisiile permanente de
specialitate, iar din 17 martie 2010 Comisia pentru industrii şi servicii nu a
întocmit raportul. Pentru o lege atât de importantă, care modifică şase legi şi
Constituţia României nu s-a cerut, în mod deliberat, Raport comun cu Comisia
juridică a Camerei Deputaţilor, aşa cum s-a procedat la Senat. Se mizează pe faptul că populaţia României
va putea fi manipulată pe tot felul de teme şi că această bombă uriaşă vizând
exproprierea românilor de către străini nu va exploda în mass-media şi în
campaniile electorale din anul 2012.
În faţa acestui uriaş pericol, românii din
ţară şi din străinătate au dreptul şi obligaţia să iasă în stradă pentru a
apăra dreptul la proprietate privată înscris în Constituţia României.
Dr. Gheorghe Funar
Preşedinte al Partidului România Mare
P.S. 1: Acest text a fost prezentat într-o
conferinţă de presă şi, apoi, publicat în cartea „Holocaustul împotriva
Poporului Român”, apărută la Editura GEDO, Cluj-Napoca, în anul 2012.
P.S. 2: Procurorii D.N.A. au ocazia să afle
de la judecătorul Curţii Constituţionale a României domnul Toni Greblă ce a
primit şi de la care asasini economici şi asasini politici internaţionali şi
autohtoni pentru a promova propunerea legislativă de modificare a Legii minelor
şi ce trafic de influenţă a făcut acesta.
P.S. 3: Nu trebuie uitat faptul că domnul Toni
Greblă a fost susţinut şi promovat în Parlament, inclusiv în funcţia de
preşedinte a Comisiei juridice a Senatului României, precum şi ca judecător la
Curtea Constituţională a României de către preşedintele P.S.D. şi premierul
României, domnul Victor Viorel Ponta, deputat de Gorj. Nu este exclus ca
procurorii D.N.A. să constate că în campaniile electorale pentru alegerile parlamentare
din anii 2008 şi 2012, candidatul Toni Greblă şi apropiaţii lui (din dosarul
penal) au susţinut realegerea deputatului Victor Viorel Ponta, cu afişe
electorale, capsatoare, capse etc.
P.S. 4: Premierul Victor Viorel Ponta a
primit, de la SS, pe linia internă a
P.S.D. şi din presa locală gorjeană, numeroase informaţii referitoare la
faptele de natură penală pentru care este cercetat acum judecătorul Toni
Greblă. Cu toate acestea, preşedintele P.S.D. l-a susţinut şi promovat ca
senator al României, preşedinte al comisiei juridice a Senatului României şi
judecător la Curtea Constituţională a României.
De ce a făcut-o? Deocamdată, nu îl întreabă nici Parlamentul şi nici
D.N.A.
Dr. Gheorghe Funar
Preşedinte al Partidului România Mare
Cluj-Napoca,
22 ianuarie
2015