Generalul maior (rtr.) prof.univ. dr. Nicolae N. ROMAN candideaza la Cluj pentru un mandat in Senatul Romaniei

Agenţia Naţională de Presă AGERPRES realizează mini-interviuri cu candidaţii la alegerile parlamentare, adresandu-le următoarele întrebări:

 1.Care sunt motivele pentru care partidul dvs. v-a selectat pentru a ocupa această primă poziţie pe lista de candidaţi pentru Camera Deputaţilor/Senat?

 2. În ce constă proiectul pe care îl oferiţi dumneavoastră alegătorilor? Care sunt, pe scurt, principalele priorităţi pe care vă propuneţi să le urmăriţi pe durata mandatului de parlamentar?

 3.Care este părerea dvs. despre votul pe listă de candidaţi? Care consideraţi că sunt avantajele şi dezavantajele acestui tip de vot comparativ cu cel uninominal?

Va prezentam mai jos raspunsurile d-lui Gl. Mr. (rtr.) prof.univ. dr. Nicolae N. ROMAN, candidat al Partidului Romania Mare pentru Senat, la Cluj

     1. Partidul ROMÂNIA MARE a considerat că probitatea și profesionalismul de înaltă calitate dovedit în cei 40 de ani cât am purtat uniforma ARMATEI ROMÂNE ca elev, ofițer student, ofițer cu grade inferioare, ofițer cu grade superioare și general mă recomandă pentru o poziție de senator. Nu în ultimul rând, pentru faptul că alături de încă 50 de oameni respectabili - doamne și domni, fiecare dintre ei cu o carieră recunoscută - am conceput și ne-am asumat prin semnătură Proiectul de Țară, publicat în Monitorul Oficial al României, Nr. 523 din 12 iulie 2016, ca Proiect de lege privind revizuirea Constituției 

României (pg. 12 - 64).

        De ce în Ardeal? Pentru că mai mult de un sfert de timp din carieră am servit Țara în aceasta zonă; soția mea este din Maramureș, fiul nostru s-a născut la Sibiu iar Revoluția, în 1989, pe care am trăit-o cu riscuri majore, cu fericire, cu implicare directă și mari speranțe, ne-a găsit la Timișoara.

         De ce la Cluj? Datorită faptului că aici am avut onoarea să comand structura militară luptătoare de cel mai înalt nivel, la momentul actual, din Armata Română.

2. În primul rând voi acționa pentru ca Armata Română să-și merite numele și renumele. Toți cei alături de care am servit Țara și toți cei care mă cunosc sunt convins că știu că pot să fac acest lucru. Așa cum am avut și am încredere în ei, acum, le cer să dovedească faptul că și ei au încredere în mine pentru că numai împreună vom fi tari.

          În al doilea rând, dar nu cel de pe urmă, voi sprijini ,,Legea Cojocaru", adaptată nevoilor și năzuințelor tuturor cetățenilor români la nivelul anului 2017, care am convingerea că va face ca România să meargă spre bunăstare și demnitate.

             Nu mai doresc să fim codașii Europei și voi face tot ce îmi va sta în putință ca impostorii, delatorii și incopetenții să nu-și mai dorescă niciodată să fie la conducerea acestei țări frumoase și bogate.

3. Plecând de la respectul față de cuvântul dat, implicit de considerația față de electorat, personal, consider că România, prin referendum, ar trebui să adopte sistemul de vot uninominal, în două tururi de scrutin la toate nivelele. Votul să fie obligatoriu.

           Revenind la întrebare, la votul pe liste de candidați, partidelor li se permite să își selecteze candidați cu scopul declarat de a îmbunătăți calitatea umană în Parlamentul Român. Oare va fi așa?!

           Varianta românească a uninominalului a făcut ca în parlament să acceadă persoane necompatibile.

            Dacă după ce vom supune dezbaterii și vom adopta varianta de vot pe care o susțin, vom observa că la noi, ca și în democrațiile cu continuitate, se va diminua drastic numărul partidelor politice și normal, cheltuielile de la buget vor scădea.  

             Închei cu un citatat drag mie: ,,în naivitatea ei inima românilor nu poate fi niciodată înșelată".

                  Așa să ne ajute Dumnezeu!

 

CV-ul domnului General  maior (rtr.) Nicolae N. ROMAN il gasiti aici.

Uber interzis la Cluj după patru luni de la lansare

Tribunalul Cluj a interzis companiei Uber să mai furnizeze servicii pe raza municipiului Cluj-Napoca, cel puţin până la soluţionarea procesului de concurenţă neloială intentat de Asociaţia de Monitorizare Taxi Transilvania.

"Societatea de avocatură Câmpan & Timonea, angajată de Asociaţia de Monitorizare Taxi Transilvania, a câștigat prima lupta în procesul cu Uber. Instanța de judecată a dispus miercuri, 16 noiembrie 2016, încetarea furnizării serviciilor Uber pe raza municipiului Cluj-Napoca până la soluționarea dosarului având ca obiect acțiunea de concurenţa neloială. Astfel avem o primă confirmare că acest serviciu de transport funcționează fără respectarea prevederilor legale pe teritoriul municipiului Cluj-Napoca", se arată într-un comunicat de presă remis de taximetriştii clujeni.

Decizia Tribunalului Cluj nu este definitivă şi poate fi atacată în termen de cinci zile. Reprezentanţii Uber au declarat pentru ZIUA de CLUJ că nu au primit încă o informare oficială în acest sens, dar că vor contesta decizia în instanţă şi, de asemenea, vor continua prestarea de servicii în Cluj-Napoca.

"Am aflat din presă despre această plângere. Uber este o aplicaţie, o platformă digitală, care intermediază servicii între cei care le solicită (pasageri) şi cei care le oferă - şoferi parteneri, care colaborează (ocazional) cu Uber prin entităţi fiscale înregistrate. Vom ataca decizia, între timp nu se schimbă nimic, continuăm să servim cererea foarte mare din Cluj, unde sunt peste 10.000 de utilizatori. Chiar dacă nedefinitivă, este o decizie împotriva recomandărilor Comisiei Europene care spune clar că serviciile ca Uber trebuie încurajate şi reglementate, nu interzise", au explicat reprezentanţii Uber.

Amintim că aplicația Uber a devenit disponibilă în Cluj-Napoca în data de 4 august 2016, moment ce a coincis cu debutul celei de a doua ediţii a festivalului de muzică Untold (circa 300.000 de participanţi, n.red.). În această perioadă a izbucnit şi primul scandal între taximetriştii clujeni şi şoferii Uber.

Lucrurile au luat o întorsătură mai puţin plăcută, duminică noaptea, 7 august 2016, când au existat o serie de incidente între taximetriştii clujeni şi şoferii companiei de ride-sharing.

Totul a pornit de la un şofer Uber care a vorbit urât cu un taximetrist şi care apoi a fost blocat cu maşinile de mai mulţi taximetrişti. Şoferul Uber a sunat la poliţie pentru a se plânge că este agresat. În replică, mai mulţi taximetrişti s-au urcat ca şi clienţi în maşini conduse de şoferi parteneri Uber şi au făcut comenzi la adresa Secţiei 6 de Poliţie Cluj-Napoca.

În momentul în care s-au dat jos din maşini, taximetriştii au alertat poliţiştii că se efectuează transport neautorizat de persoane. Şoferii Uber au replicat că-şi duc nişte prieteni cu maşina.

"Uber este un serviciu ilegal, conform legii 129/2015 care completeaza legea 38/2003. Ei spun ca fac ride-sharing. Noi nu am împărţit maşina cu nimeni. Am făcut comandă exact ca la un dispecerat taxi şi a venit maşina", a spus vicepreşedintele sindicatului taximetristilor din Cluj, Ioan Pugna.

Scandalul s-a încheiat cu amenzi de câte 25.000 de lei, în baza legii 38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere, pentru patru şoferi Uber. De asemenea, plăcuţele de înmatriculare au fost reţinute 6 luni. Când au văzut că sunt amendaţi, aceştia au sunat, la ora 01.00 noaptea, un avocat din Bucureşti şi, ulterior, le-au spus poliţiştilor că nu mai au nimic de declarat.

La ora 02.00, Uber era suspendat la Cluj şi nu se mai putea comanda maşină.

În ceea ce priveşte cele petrecute şi legalitatea Uber, compania susţine printr-un comunicat remis presei că: "Uber dezaprobă ferm astfel de agresiuni şi acţiuni de intimidare ale partenerilor Uber şi îi sprijinim în orice mod posibil. Uber este un serviciu inovator, încă nereglementat - funcţionăm în România şi alte 20 de state europene. Există un demers de reglementare la nivelul UE, în linie cu recomandările Comisiei Europene. Uber NU este un serviciu de taxi - Uber este o aplicaţie de mobil care pune în legătură pasageri cu şoferi parteneri, persoane care îşi împart maşina personală ocazional pentru a-şi acoperi costurile maşinii sau pentru a face un venit în plus. Uber reprezintă încă o opţiune la modalităţile de transport urbane existente. Există însă actori privaţi care ar dori ca lucrurile să rămână neschimbate şi care decurg la măsuri care pun în pericol siguranţa fizică a pasagerilor şi ale şoferilor parteneri".

Întrebat în cadrul intervenţiei live pe Facebook, de luni seara, 8 august 2016, despre incidentul dintre taximetriştii clujeni şi şoferii Uber, primarul Clujului, Emil Boc, a declarat că Uber nu are nevoie de autorizație de la primărie şi că doar poliţia naţională poate face verificări în trafic pe această temă.

"Eu am spus foarte clar că nu am autorizat şi nu autorizez funcţionarea acestui serviciu, Uber, la Cluj. După care, m-am uitat în lege în detaliu şi am văzut că nu au nevoie de aprobare. Aceasta este o altă temă. Nu este nevoie pentru a funcţiona să aibă o aprobare de la Primăria Cluj-Napoca. În consecinţă, singura noastră relaţie instituţională este cea cu serviciul de taximetrie al Clujului, pe care îl asigurăm cu standuri de taxi, prin autorizaţii şi prin respectarea celorlalte prevederi legale. Acuma, noi ce putem face, facem. Şi anume. Chiar şi azi am discutat cu Poliţia Locală ca noi să nu lăsăm ca standurile de taxi sau domeniul public, acolo unde este interzis, să fie ocupate de maşini care prestează pentru Uber sau astfel de servicii. Standurile de taxi sunt pentru taximetrele acreditate în Cluj-Napoca. Pe de altă parte, doar poliţia naţională, cea care ţine MAI, poate opri în trafic o maşină ca să verifice dacă are sistemul Uber", a eplicat edilul.

Taximetriștii profesioniști și autoritățile susțin că aplicația generează concurență neloială, întrucât șoferii Uber nu sunt obligați să se conformeze legilor de profil, nu trebuie să plătească taxe specifice taximetriei și nici nu li se cere vreo licență. De asemenea, tarifele practicate de Uber sunt mai mici decât cele ale firmelor de taximetrie.

Cluj-Napoca este al doilea oraş din România, după Bucureşti (februarie 2015), în care funcţionează aplicaţia Uber. Joi, 17 noiembrie 2016, a fost lansată şi în Braşov.

O casă de avocatură din Cluj-Napoca demontează argumentul înaintat de Uber, invocând punctual articole din lege.

"Uber este una din companiile americane care, prin intermediul aplicaţiei pe care au dezvoltat-o, conectează clienţii cu şoferii dispuşi să ofere contra cost servicii de transport. Cel care alege traseul este clientul, iar plata serviciului oferit se face în mod automat, de pe cardul acestuia, tariful fiind calculat pe baza traseului urmărit prin GPS.

Conform clienţilor Uber, serviciile oferite de această companie sunt net superioare celor oferite de firmele de taxi, maşinile sunt mai noi, mai curate şi preturile sunt bune. Ce poate fi rău în asta? Adică de ce să nu ne bucurăm de faptul că avem parte de servicii de calitate, cu atât mai mult cu cât acestea ne mai şi scutesc de grija de a avea „bani mărunţi" asupra noastră?

Menţionăm faptul că acest articol nu face nici cea mai mică referire la serviciile oferite de către Uber sau la oportunitatea existenţei acestui serviciu în România. Iniţiativa celor de la Uber este lăudabilă şi trebuie să apreciem faptul că ei pun accent pe necesităţile clienţilor, încercând pe cât posibil să vină în sprijinul acestora. Acest articol vine să analizeze situaţia Uber doar din punctul de vedere al legalităţii activităţilor desfăşurate de către aceştia.

În acest sens, facem trimitere la dispoziţii art. 7 din legea nr. 38/2003 aşa cum a fost ea modificată, articol care menţionează: „Transportul în regim de taxi sau transportul în regim de închiriere se execută numai de către transportatori autorizaţi, care deţin autorizaţii taxi valabile, în cazul transportului în regim de taxi, sau copii conforme valabile, în cazul transportului în regim de închiriere, eliberate în condiţiile prezentei legi, pentru fiecare autovehicul utilizat".

Astfel, transportul public de persoane poate fi realizat doar de către transportatori autorizaţi în condiţiile legii. Mai mult decât atât, în alin. 2 al aceluiaşi articol se prevede expres că este interzisă efectuarea transportului public de persoane, contracost, fără deţinerea, după caz, autorizaţiei taxi valabilă sau a copiei conforme valabilă.

Reprezentanţii Uber susţin faptul că activitatea şoferilor pe care ei i-au angajat nu se încadrează în categoria transportului de persoane în regim de taxi, ci este vorba despre un sistem ridesharing.

Practic, ridesharing este acţiunea prin care două sau mai multe persoane iau în mod individual decizia de a călători spre o anumită destinaţie iar, ulterior, se hotărăsc să găsească o altă persoană şi să facă acest lucru împreuna pentru a-şi împărţi costurile călătoriei.

Din moment ce eu, în calitate de client Uber, accesez aplicaţia, îmi setez locaţia şi locul de destinaţie dorit, după care chem şoferul să mă ducă acolo, oare mai există vreun dubiu că această activitate nu poate fi considerată ca fiind ridesharing?

Mai mult decât atât, pe lângă faptul că nu există această decizie, anterioară comenzii, a şoferului de a ajunge în acelaşi loc de destinaţie ca şi mine, nu există nici o împărţire a costurilor. În acest sens, considerăm un exemplu demn de menţionat ca fiind ridesharing este serviciul oferit de cei de la blablacar.ro. Fiecare persoană îşi setează locul de plecare şi destinaţia, urmând ca, ulterior, să găsească o altă persoană care doreşte acelaşi lucru.

Un alt argument folosit de cei de la Uber este acela conform căruia şoferii nu primesc banii cash de la client, acesta nefiind un argument suficient de solid. În acest sens, menţionăm că sunt şi alte firme de taxi precum Clever Taxi sau Star Taxi care au dezvoltat aplicaţii şi care au prevăzut această opţiune de plată prin intermediul cardului.

Acestea fiind spuse, concluzionăm prin a spune că activitatea desfaşurată de cei de la Uber se încadrează în cadrul activităţilor de transport public de persoane în regim taxi, expres reglementate de legea nr. 38/2003, sens în care este necesară deţinerea autorizaţiei taxi pentru a putea funcţiona în legalitate", explică, printr-un comunicat remis presei, Paula Culda-Drăgușin de la casa de avocatură Bortoş Law.

Uber funcţionează la Cluj-Napoca din data de 4 august, aplicaţia fiind descărcată de peste 5.000 de persoane. Tarifele promoționale sunt următoarele: 1,7 lei - de bază, 0,20 lei - pe minut şi 1,7 lei - pe kilometru. Plata cursei se face electronic, prin aplicaţie, fără numerar şi fără bacşiş. O cursă cu taxiul costă de regulă 2,25 lei pe kilometru, plus pornirea de 2,25 lei. Este cel mai mare tarif practicat în România.