Avocatul Poporului susţine în sesizare că ordonanţa aduce atingere prevederilor articolului 1 alineatul 5, coroborate cu cele ale articolului 141 din Constituţie, cât şi ale articolului 16 alineatul 1, articolului 32 şi articolului 49 din Constituţie.
Cu privire la motivele de neconstituţionalitate
extrinsecă, în sesizare se spune că ordonanţa guvernului "încalcă
dispoziţiile constituţionale cuprinse la art. 1 alin. (5) privind principiul
securităţii juridice, la componenta sa referitoare la calitatea legii, da fiind
faptul că nu a fost solicitat avizul Consiliului Economic şi Social la
elaborarea sa".
În ceea ce priveşte motivele de
neconstituţionalitate intrinsecă, Avocatul Poporului precizează că art. 84
alin. (17) şi alin. (18) din Legea educaţiei naţionale prevede că:
"decontarea cheltuielilor de transport, pe baza documentelor emise de
operatorii' de transport rutier, pentru facilităţile de transport acordate
elevilor, prevăzute la alin. (13) şi ( t1). se asigură la nivelul valorii
documentelor de transport lunare, dar nu mai mult de 30 lei/lună pentru
distanţa de 3 km. Pentru distanţele ce depăşesc 3 km, până la limita de 50 km,
suma de 30 lei/lună se suplimentează cu 3 'lei pentru fiecare kilometru/lună,
dar nu mai mult decât valoarea documentelor de transport lunare",
respectiv " Prin excepţie de la prevederile alin. (17), elevilor care se
deplasează de la domiciliu către unitatea de învăţământ la distanţe mai mari de
50 km şi nu sunt cazaţi la internat sau în gazdă în localitatea în care
studiază li se decontează suma aferentă distanţei de 50 km, la care se adaugă I
leu/km/lună, pentru distanţele ce depăşesc 50 km".
În jurisprudenţa sa, menţionează sursa citată,
Curtea Constituţională a reţinut că facilităţile oferite pentru transportul
elevilor constituie expresia a două drepturi fundamentale, şi anume dreptul la
învăţătură, consacrat de art. 32 din Constituţie, şi protecţia copiilor şi
tinerilor, consacrat de art. 49 din Constituţie.
"Din coroborarea textelor constituţionale,
rezultă că facilităţile prevăzute de art. 84 alin. (13) din Legea nr. l /2011,
în speţă decontarea cheltuielilor de transport pentru elevii care nu pot fi
şcolarizaţi în localitatea de domiciliu, constituie "o formă de protecţie
socială a copiilor şi a tinerilor stabilită prin lege", în sensul normelor
constituţionale de referinţă citate, instituită în scopul de a asigura dreptul
la învăţătură al acestora, respectiv realizarea "învăţământului general
obligatoriu". Măsura astfel reglementată este menită, aşadar, să dea
substanţă drepturilor constituţionale menţionate, respectiv obligaţiilor
pozitive asumate de stat pentru garantarea dreptului la învăţătură şi a
regimului special de protecţie a copiilor şi a tinerilor", se precizează
în document.
Astfel, spune Avocatul Poporului, pentru ca
destinatarii normei să beneficieze de drepturile concretizate în măsura de
protecţie instituită, şi anume gratuitatea la serviciile publice de transport,
trebuie văzut dacă protecţia oferită elevilor în privinţa realizării dreptului
lor la învăţătură este concretă şi efectivă, nu teoretică sau iluzorie.
"În concordanţă cu această interpretare,
constatăm că, în cauză, protecţia oferită elevilor în privinţa realizării
dreptului lor la învăţătură devine iluzorie, întrucât pentru a beneficia de
aceasta intervine un criteriu independent de voinţa beneficiarilor normei,
precum existenţa sau inexistenţa unor servicii publice de transport. Ca urmare,
această situaţie care se poate ivi în practică este de natură să determine o
diferenţă de tratament juridic, pe criterii independente de voinţa
beneficiarilor normei, şi care, pentru motivele ce urmează a fi expuse, nu îşi
găsesc o justificare obiectivă şi rezonabilă", se arată în sesizare.
Astfel, spune Avocatul Poporului, deşi toţi elevii
au vocaţia, în considerarea statutului astfel circumstanţiat, la beneficiul
acordat de legiuitor, şi anume gratuitate la servicii publice de transport, în
realitate, elevii care nu pot fi şcolarizaţi în localitatea de domiciliu şi
care nu beneficiază de un serviciu public de transport trebuie să suporte
aceste cheltuieli, dacă sunt mai mari de 30 lei/lună pentru distanţa de 3 km,
iar pentru distanţele ce depăşesc 3 km, până la limita de 50 km, suma de 30
lei/lună se suplimentează cu 3 lei pentru fiecare kilometru/lună, dar nu mai
mult decât valoarea documentelor de transport lunare.
"Or, în condiţiile în care nu există
certitudine cu privire la serviciile publice de transport, această categorie de
elevi se află în imposibilitatea obiectivă de a beneficia de gratuitate, fiind
obligaţi să suporte, chiar şi parţial, cheltuielile de transport pentru
deplasarea în localitatea unde sunt şcolarizaţi. Stabilirea unui asemenea
criteriu, aleatoriu şi exterior conduitei persoanei, şi anume organizarea sau
nu a unui serviciu de transport public pe ruta utilizată pentru deplasarea la
unitatea de învăţământ, este în contradicţie cu principiul egalităţii în faţa
legii, consacrat de art. 16 alin. (1) din Constituţie, conform căruia, în
situaţii egale, tratamentul juridic aplicat nu poate fi diferit. Prin urmare,
se pune sub semnul întrebării însăşi realizarea efectivă a dreptului la
învăţătură, în condiţiile în care, deşi teoretic toţi elevii beneficiază de
gratuitate la serviciile publice de transport, în realitate, acolo unde există
rute care nu sunt acoperite de serviciile publice de transport, elevii
beneficiază doar de o decontare, care poate fi şi parţială, a sumelor plătite
pentru asigurarea transportului, fiind nevoiţi să suporte o parte din
cheltuielile de transport. În aceste condiţii, observăm că aceşti elevi sunt
trataţi diferit în privinţa realizării aceloraşi drepturi fundamentale,
punându-se sub semnul întrebării însăşi realizarea efectivă a acestor
drepturi", apreciază sursa citată.