MINIŞTRII ŞI PARLAMENTARII ŞTIU CĂ EXISTĂ LEGEA NR.312/2005 PRIVIND DOBÂNDIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR DE CĂTRE CETĂŢENII STRĂINI ŞI APATRIZI, PRECUM ŞI DE CĂTRE PERSOANELE JURIDICE STRĂINE?

             După cele petrecute în plan legislativ, în lunile noiembrie-decembrie 2013 şi ianuarie 2014, rezultă că miniştrii şi consilierii lor, parlamentarii şi Consiliul legislativ nu ştiu că Guvernul Tăriceanu I a elaborat, în prima jumătate a anului 2005, un proiect de Lege privind dobândirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de către cetăţenii străini şi apatrizi, precum şi de către persoanele juridice străine. La acest proiect de Lege s-a ajuns în urma negocierilor,  în genunchi ale Regimului Iliescu-Năstase, ale prevederilor Tratatului de aderare la Uniunea Europeană (art.33, 44, 57, ş.a) şi ţinând seama Constituţia României (art.44, al. 2). Delegaţia României, condusă de negociatorul-şef Vasile Puşcaş (istoric) a acceptat cea mai mică perioada de tranziţie, de numai şapte ani de la data aderării pentru menţinerea restricţiei de achiziţionare a terenurilor agricole, pădurilor şi terenurilor forestiere de către cetăţenii din Uniunea Europeană şi Spaţiul Economic European (S.E.E.). Regimul Iliescu-Năstase şi conducătorii de atunci ai României au fost singurii din Uniunea Europeană care nu au negociat şi nu au inclus în Tratatul de aderare o perioadă de prelungire a aplicării clauzelor referitoare la libera circulaţie a terenurilor agricole, forestiere şi pădurilor. Niciunul dintre Guvernele Tăriceanu, Boc, Ungureanu şi Ponta nu au solicitat renegocierea clauzei din Tratatul de aderare la Uniunea Europeană pentru a obţine prelungirea, cel puţin până în anul 2020 (aşa cum a hotărât Parlamentul bulgar) a vânzării terenurilor agricole şi pădurilor la persoane fizice străine. După şapte ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, cetăţenii statelor membre ale U.E. şi S.E.E., cu excepţia fermierilor din U.E. şi S.E.E. care se stabilesc în România, pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole, forestiere şi asupra pădurilor, numai după ce se reglementează, aceasta posibilitate, pe bază de reciprocitate şi prin acorduri bilaterale, cu respectarea prevederilor Constituţiei României şi a Tratatului de aderare.

        Acest proiect de Lege al Guvernului Tăriceanu I a fost înregistrat în Senatul României în 15 iulie 2005 (art.44, alin.2). Consiliul Legislativ, sub semnătura preşedintelui Dr.Dragoş Iliescu, a avizat favorabil proiectul de Lege, în 19 mai 2005, cu toate că se încălcau prevederile art. 44, alin. 2 din Constituţia României. Raportul comun la proiectul de Lege l-au întocmit Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi (preşedinte György Frunda-U.D.M.R.) şi Comisia juridică (preşedinte Ekcstein Kovács Peter-U.D.M.R.) în ziua de 22 septembrie 2005. Dezbaterea şi adoptarea proiectului de Lege privind dobândirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de către cetățenii străini și apatrizi, precum și de către persoanele juridice străine a avut loc în ședința Senatului din 27 septembrie 2005.

       La Camera Deputaților, proiectul acestei Legi a fost înregistrat în 3 octombrie 2005. Raportul a fost întocmit cu amendamente, de Comisia juridică (președinte Sergiu Andon) în 10 octombrie 2005. Dezbaterea și adoptarea Legii a avut loc în 18 octombrie 2005.

      Atunci, în anul 2005, au fost respectate Regulamentul Senatului și cel al Camerei Deputaților, dându-se posibilitatea senatorilor și deputaților să studieze proiectul de Lege, să-l amendeze și să-l dezbată. Prin Decretul nr.1065 din 10 noiembrie 2005 a fost promulgată Legea privind dobândirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de către cetățenii străini și apatrizi, precum și de către persoanele juridice străine, Legea nr.312/2005, publicată în Monitorul Oficial al României nr.1008/2005.

            Legea nr.312/2005 a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2014, iar Guvernul şi Parlamentul nu ştiu de existenţa ei !

       Guvernul Ponta II, Consiliul Legislativ și Parlamentul României nu au știut sau au uitat că a fost adoptată și este în vigoare Legea nr.312/2005. Cineva i-a ridiculizat și le-a spus că de la 1 ianuarie 2014 este vid legislativ în România în ceea ce  privește vânzarea-cumpărarea terenurilor de către cetățenii străini și apatrizi. Parlamentarii din mandatul 2004-2008 realeși în actuala legislatura (ex. Crin Antonescu, Victor-Viorel Ponta, Călin Popescu Tăriceanu, Hașotti Puiu, Nicolae Șerban, Popa Nicolae-Vlad, Sârbu Ilie, Daea Petre, Hrebenciuc Viorel, Boagiu Anca Daniela, Anastase Roberta Alma, Dumitrescu Cristian Sorin, Geoană Dan Mircea, Máté Andras Levente, Niculescu Duvăz, Turcan Raluca, Zgonea Valeriu Ștefan, Cristian Rădulescu, Gheorghe Flutur, Vosganian Varujan, Chelaru Ioan, Toma Ion, Andronescu Ecaterina, Borbely Lászlo, Calimente Mihăiță, Canacheu Costică, Dobre Victor Paul, Iancu Iulian, Kelemen Hunor, Mitrea Miron Tudor, Nicolăescu Gherghe Eugen, Eugen Nicolicea, Oltean Ioan, Orban Ludovic), împreună cu mulți alții, sunt responsabili cu vidul pe la Guvern și Parlament.

            Guvernul şi Parlamentul României au dovedit că nu cunosc şi nu respectă legislaţia românească (ex.Legea nr.312/2005 şi Legea nr.24/2000) şi prevederile comunitare. Ca urmare, atât Guvernul cât şi Parlamentul României au încălcat şi prevederile art.148 din Constituţie.

În baza Tratatului de la Lisabona (intrat în vigoare la 1 decembrie 2009) trebuie respectată condiţia de reciprocitate în ceea ce priveşte dobândirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor agricole, forestiere şi pădurilor din România.

       În mod incredibil și iresponsabil, fără să se procedeze la o minimă verificare pe calculator și cu încălcarea Constituției și a Legii nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată și actualizată, a Regulamentului Senatului și Camerei Deputaților, Guvernul Ponta II și Parlamentul României au adoptat în mare viteză și fără dezbatere în Senat (în 9 decembrie 2013) și Camera Deputaților (în 17 decembrie 2013), Legea privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan de către persoane fizice și de înființare a Autorității pentru Administrarea și Reglementarea Pieţei Funciare. Uitarea l-a cuprins și pe consilierul primului-ministru, udemeristul György Frunda, cel care a prezentat Raportul Comisiei în Senat la proiectul ce a devenit Legea nr.312/2005. Consilierul U.D.M.R. nu l-a atenționat pe premierul Ponta despre existența Legii nr.312/2005, el fiind interesat de achiziționarea de către Ungaria și unguri a terenurilor agricole din Ardeal, pe lângă cele peste două milioane de hectare, inclusiv păduri, dobândite ilegal pe calea retrocedărilor. În Parlamentul României niciun senator și niciun deputat (din totalul de 580) nu a luat cuvântul și nu au avut loc dezbateri la Legea pentru vânzarea pe bucăți a României la străini, inclusiv state străine! Consiliul Legislativ (format din juriști bine plătiți) sub semnătura aceluiași președinte Dr.Dragoș Iliescu a dat aviz favorabil și la acest proiect de Lege, uitând de cel dat în anul 2005 și de existenţa Legii nr.312/2005, dar mai ales ignorând Constituția României și Legea nr.24/2000.

            Consiliul Legislativ a dat avizul favorabil, cu nr.1290 din 21 noiembrie 2013, fără să menţioneze că există Legea nr.312/2005, fiind astfel încălcate prevederile Legii nr.24/2000. Totuşi, în mod corect, la punctul 2 din Aviz, Consiliul Legislativ a avertizat Parlamentul că “prezentul proiect…nu cuprinde norme referitoare la protejarea siguranţei alimentare” şi ca urmare “apreciem că este necesară eliminarea textului prevăzut la lit.a a art.1, întrucât acesta nu se integrează în proiect.” Proiectul de Lege al Guvernului Ponta II a trecut nemodificat prin Parlament, cu toate că, prin aplicarea acestei Legi, nu se asigură securitatea alimentară a Poporului Român. Aprecierea corectă a Consiliului Legislativ, pe această temă, nu a fost observată şi dezbătută în Comisiile de specialitate ale Parlamentului care au întocmit Rapoartele la proiectul de Lege, iar mulţimea de 580 de parlamentari a ignorat, aproape total, problema vânzării terenurilor agricole din România la străini, fără niciun fel de condiţii înainte de vânzare şi nici după vânzare. Poate, la reexaminarea Legii vor citi şi înţelege senatorii şi deputaţii ce au votat împotriva Poporului Român şi a României !

      Această Lege nr.24/2000 prevede, între altele, următoarele:

-Art.1, alin.2: „Actele normative se inițiază, se elaborează, se adoptă și se aplică în conformitate cu prevederile Constituției României, republicată, cu dispozițiile prezentei legi, precum și cu principiile ordinii de drept.”

-Art.3, alin.1: „Normele de tehnică legislativă sunt obligatorii la elaborarea proiectelor de lege de către Guvern ...”

-Art.6, alin.1: „Proiectul de act normativ trebuie să instituie reguli necesare, suficiente şi posibile care să conducă la o cât mai mare stabilitate şi eficienţă legislativă. “

-Art.7, alin.3 (introdus prin Legea nr.29 din 11 martie 2011): „Propunerile legislative, proiectele de legi și celelalte proiecte de acte normative vor fi însoțite, în mod obligatoriu, de o evaluare preliminară a impactului noilor reglementări asupra drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.”

-Art.13, lit.a: „Proiectul de act normativ trebuie corelat cu prevederile actelor normative de nivel superior sau de acelaşi nivel, cu care se află în conexiune.”

-Art.13, lit.c: „Proiectul de act normativ trebuie să fie corelat cu reglementările comunitare şi cu tratatele internaţionale la care România este parte.“

-Art.14, alin.1: „Reglementările de acelaşi nivel şi având acelaşi obiect se cuprind, de regulă, într-un singur act normativ. “

-Art.16, alin1: „În procesul de legiferare este interzisă instituirea aceloraşi reglementări în mai multe articole sau alineate din acelaşi act normativ ori în două sau mai multe acte normative.”

-Art.20, alin.1: „Elaborarea proiectelor de acte normative trebuie precedată, în funcţie de importanţa şi complexitatea acestora, de o activitate de documentare şi analiză ştiinţifică, pentru cunoaşterea temeinică a realităţilor economico-sociale care urmează să fie reglementate, a istoricului legislaţiei din acel domeniu, precum şi a reglementărilor similare din legislaţia străină, în special a ţărilor Uniunii Europene. “

-Art.22, alin.1: „Soluţiile legislative preconizate prin noua reglementare trebuie să aibă în vedere reglementările în materie ale Uniunii Europene, asigurând compatibilitatea cu acestea. “

Aceste prevederi legale au fost încălcate de către Guvernul Ponta II și parlamentarii care au susținut proiectul de Lege privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan de către persoane fizice și de înființare a Autorității pentru Administrarea și Reglementarea Pieţei Funciare.

Un exemplu clar, care confirmă încălcarea art.16, alin.1 din Legea nr.24/2000, este următorul:

-Legea nr.312/2005, art.6, alin.1: „Cetățeanul străin, apatridul și persoana juridică aparținând statelor terțe pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor, în condițiile reglementate prin tratate internaționale, pe bază de reciprocitate.“

-Legea adoptată în Senat, în 9 decembrie 2013, art.2, alin.3: „Cetățeanul unui stat terț și apatridul cu domiciliul într-un stat terț pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole situate în extravilan în condițiile reglementate prin tratate internaționale, pe bază de reciprocitate, în condițiile prezentei legi.“

Din cele sintetizate până acum rezultă următoarele:

1.De la sfârșitul anului 2005 a fost adoptată Legea nr.312 care reglementează modalitățile de dobândire de către străini a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor agricole, pădurilor și terenurilor forestiere. Conform Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană, Legea nr.312/2005 a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2014. Guvernul Ponta II care are obligația să aplice Legea nr.312/2005 nu știa de existența ei ! Parlamentarii la fel! Cu toate acestea, Poporul Român îi mai rabdă la conducerea României spre un dezastru pe toate planurile. Până când? În anul 1907 nu era iarna așa de blândă ca acum în toată România. Istoria riscă să se repete.

2.Nu există vid legislativ pe această temă în România la începutul anului 2014. Un oarecare vid există în mintea unor miniștri, parlamentari și formatori sau manipulatori de opinie.

Câțiva dintre titularii de vid, aflați în Parlament, și-au anunțat candidatura la alegerile prezidențiale. Doamne ferește ! Asta mai lipseşte Poporului Român, să aibă un Preşedinte de ţară posesor de vid !

Membrii Comisiei speciale a Parlamentului care se fac că anchetează, de circa o lună, împrejurările în care fiica majoră a Președintelui Băsescu a cumpărat un teren agricol, 300 ha, în comuna Nana nu se dezic de vid. Ei l-au invitat, în scris, ca să-l audieze, în 21 ianuarie a.c, în Comisia „Nana” pe primarul comunei, mort din anul 2008. Comisia „Nana” va avea mult de “lucru” pentru că lista decedaților din comună e lungă.

Astfel de deputați și senatori sunt în Parlamentul României !

3.În niciuna din țările Uniunii Europene nu exista, la începutul anului 2014, cadrul legal și nu se admite vânzarea terenurilor agricole și pădurilor la străini, persoane fizice și persoane juridice. Ca urmare, până când în toate ţările din Uniunea Europeană nu se adoptă legi de vânzare a terenurilor agricole şi pădurilor la străini, pe bază de reciprocitate, în România nu se poate vinde teren şi păduri la străini, în baza Legii nr.312/2005.

4.În Uniunea Europeană nu există o directivă, nici măcar o recomandare privind vânzarea terenurilor agricole și pădurilor la străini.

5.Cu încălcarea Constituției României, a Legii nr.24/2000, a Regulamentelor Senatului și Camerei Deputaților și “uitând” de existența Legii nr.312/2005, Guvernul Ponta II și Parlamentul au “fabricat” un act normativ care pune în mare pericol siguranța alimentară a Poporului Român, securitatea națională și integritatea teritorială a României!

6.Inițiatorii proiectului de Lege privind vânzarea terenurilor agricole din extravilan la străini, persoane fizice și persoane juridice, împreună cu majoritatea parlamentară au săvârșit, cel puțin, infracțiunea de trădare și abuz în serviciu în formă calificată, fapte penale pentru care Parchetul ar trebui să se autosesizeze. Pentru o presupusă mită de 200 lei la o școală, Parchetul s-a autosesizat și face ample cercetări.

Sfidând Constituția României (la art.1,16,54 ș.a.), prin modificarea Codului penal și a Codului de procedură penală, de la 1 februarie 2014, miniștrii și parlamentarii speră să nu fie trași la răspundere penală pentru faptele lor săvârșite ca funcționari publici.

7.În cazul în care Președintele României, domnul Traian Băsescu ar fi promulgat Legea votată în Senat în 9 decembrie 2013 și la Camera Deputaților, în 17 decembrie 2013, risca să fie acuzat și condamnat pentru înaltă trădare.

În baza Constituției României, art.109, alin.2, Președintele României are „dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârșite în exercițiul funcției lor. Dacă s-a cerut urmărirea penală, Președintele României poate dispune suspendarea acestora din funcție.”

Prin aplicarea acestei prevederi constituționale, înainte de 1 februarie 2014, Președintele României va deschide un precedent necesar în politica românească, dar mai ales va contribui la blocarea multor planuri diabolice îndreptate împotriva Poporului Român și a României !

Începând de azi, în mod sigur, află miniștrii și consilierii, parlamentarii și adepții vidului că este în vigoare Legea nr.312/2005 (de la 1 ianuarie 2014), iar pământul strămoșesc, teritoriu național și bun al Poporului Român, nu este de vânzare la străini, inclusiv state străine, neprietene şi teroriste. Pământul sacru al Poporului Român, moștenit de la geto-daci, apărat de-a lungul mileniilor de milioane de Eroi ai Neamului Românesc, nu trebuie lăsat pe mâna unor oameni fără frică de Dumnezeu, a unor iresponsabili aflaţi vremelnic la Putere !

Înainte de a afla Poporul Român câte prune au în traistă guvernanții în legătură cu Legea nr.312/2005, Guvernul Ponta II și-a angajat răspunderea în Parlament pe Legea descentralizării care, ulterior, a fost declarată neconstituțională de cei nouă judecători ai Curții Constituționale. La această Lege s-a ajuns tot prin încălcarea jurământului depus de miniștrii și, cel puțin, prin abuz în serviciu. Pe cale de consecință, Președintele României are dreptul să ceară urmărirea lor penală și să dispună suspendarea lor din funcție.

La comanda stăpânilor străini, popândăii politici care s-au adunat la București, cei care nu știau că există Legea nr.312/2005 și au pus la cale o procedură rapidă și neconstituțională de vânzare a terenurilor agricole la persoane fizice și persoane juridice străine, îi sfidează, din nou, pe români anunțându-i că vor să  re-revizuiască, în cel mult două-trei luni, Constituția României cu scopul de a grăbi desfășurarea etapelor din Holocaustul împotriva Poporului Român, început în decembrie 1989 !

Cât de multă dreptate a avut și are Genialul Mihai Eminescu în poezia “Scrisoarea III”:

“Cum nu vii tu, Ţepeş doamne, ca punând mâna pe ei,

  Să-i împarţi în două cete: în smintiţi şi în mişei,

  Şi în două temniţi large cu de-a sila să-i aduni,

                      Să dai foc la puşcărie şi la casa de nebuni!”

            Cunoscutul poet ardelean George Coşbuc, căruia bestiile ungureşti i-au mutilat bustul de bronz din Casa memorială,  după Diktatul de la Viena, le-a dat un avertisment asasinilor economici şi asasinilor politici, străini şi autohtoni, inclusiv guvernanţilor, în poezia “Noi Vrem Pământ !”, din care le amintim trădătorilor de Neam şi Ţară doar ultima strofă:

“N-avem puteri şi chip de-acum
Să mai trăim cerşind mereu,
Că prea ne schingiuiesc cum vreu
Stăpâni luaţi din drum!
Să nu dea Dumnezeu cel sfânt,
Să vrem noi sânge, nu pământ!
Când nu vom mai putea răbda,
Când foamea ne va răscula,
Hristoşi să fiţi, nu veţi scăpa
Nici în mormânt!”

  Dr.Gheorghe Funar

     Președintele Partidului România Mare

Cluj-Napoca,

22 ianuarie 2014

Prezentarea localitatii

Suprafata: 17952 ha

Intravilan: 9232 ha

Extravilan: 8720 ha

Populatie: 309338

Nr. locuinte: 119498

Nr. gradinite: 34

Nr. scoli: 49

Nr. licee: 38

Asezarea geografica:

Municipiul Cluj-Napoca se află în partea centrală a Transilvaniei
Se întinde pe o suprafaţă de 179,5 kmp.
Înconjurat pe trei părţi de dealuri şi coline cu înălţimi între 500 şi 700 m, aspectul lui îmbracă forma unei adevărate cetăţi
Municipiul este situat în centrul judeţului Cluj, fiind reşedinţa acestuia, în partea de nord-vest a României
Zonă de podiş, coline şi dealuri

Activitati specifice zonei:

Educaţie universitară multiculturală
Servicii
Comerţ
Industrie

Activitati economice principale:

Servicii
Industrie
Comerţ

Obiective turistice:

Trasee turistice:
Cluj-Napoca, Izvorul Crişului, Depresiunea Huedinului, Defileul Crişul Repede, Bucea
Cluj-Napoca, Turda, Câmpia Turzii, Luncani
Gilău, Valea Someşului Rece, Măguri Răcătău, Blăjoaia, Dâmbul Motului
Măguri Răcătău, Marisel, Dealu Fântânele, Beliş
Huedin, Calatele, Belis, Poiana Horea, Poiana Ursoaia
Bologa, Valea Hentului, Săcuieu, Rachitele, Poiana Prislop, Valea Firei, Ic Ponor
Poieni, Valea Drăganului, Lunca Visaguuli, Cantonul Silvic Ciripa
Lona de Sus, Băişoara, Iara, Buru
Băişoara, Valea Ierii, Pârâul Şoimului, Piatra Albă
Informaţii turistice:
Aşezat la încrucişarea unor drumuri de interes naţional şi internaţional, municipiul Cluj-Napoca a constituit în permanenţă un centru de atracţie turistică, atât datorită monumentelor aparţinând trecutului istoric, cât şi bogatei activităţi cultural-ştiinţifice favorizată de inestimabile valori găzduite în muzee şi biblioteci de rezonanţă naţională, de existenţa teatrelor dramatice şi lirice, cu largă audienţă şi pe plan internaţional şi nu în ultimul rând de existenţa Grădinii Botanice - aţezământ de notorietate europeană, în incinta căreia se află şi un valoros muzeu botanic. Cazarea turiştilor este asigurată printr-o reţea formată din 14 hoteluri (2121 locuri), un motel (17 locuri) şi două campinguri (1330 locuri). Pentru a cunoaşte mai bine împrejurimile şi a străbate mai uşor diferite locuri au fost amenajate trasee turistice montane şi trasee turistice rutiere.
Biserica şi Mănăstirea Franciscanilor:
Ansamblul se numără printre cele mai vechi construcţii din judeţul Cluj şi a fost ridicat între anii 1728-1745 pe locul unei vechi biserici datând din 1272. Mănăstirea a fost construită în stil gotic cu sprijinul lui Iancu de Hunedoara şi dispune de un patrimoniu care cuprinde diverse obiecte de cult, icoane, o serie de manuscrise vechi şi o bibliotecă
Biserica Minorită:
Lăcaşul a fost ridicat cu sprijinul reginei Maria Tereza începând cu anul 1779, la cererea ordinului minoriţilor care se stabiliseră în Cluj din 1486. După perioade de stagnare a lucrărilor de construcţie, biserica este terminată cu ajutorul fondurilor donate de Maria Tereza. Construcţia a fost realizată după planurilor arhitectului Johann E. Blaumann
Biserica Bob:
Lăcaşul de cult a fost ridicat datorită episcopului Ioan Bob, dar fără aprobarea autorităţilor, între anii 1800-1803. Biserica a fost construită în stil baroc după planurile arhitectului Joseph Leder, structura sa fiind asemănătoare cu cea a bisericii ortodoxe din deal
Biserica Calvaria:
Monumentul este ctitoria călugărilor benedictin care au ridicat o biserică în stil romanic la sfârşitul secolului al IX-lea.Se pare că pe locul acestei biserici a fost construit între anii 1470-1508 actualul monument de arhitectură gotică.În anul 1820 lăcaşul a fost reconstruit în forma actuală
Biserica Sfântul Mihail:
Lăcaşul a fost ridicat pe locul capelei Sf. Iacob între anii 1350-1487 şi este unul dintre cele mai valoroase monumente de arhitectură gotică din Transilvania. Altarul a fost executat în jurul anului 1390 iar turnul a fost construit în 1860. Picturile murale au fost executate în secolul al XV-lea iar vitraliile şi sculpturile sunt bine conservate
Biserica Sf. Petru şi Pavel:
Lăcaşul a fost ridicat în 1416 în stil negotic şi poarta hramul sfinţiilor Petru şi Pavel. Interiorul şi exteriorul bisericii a fost zugrăvit după modelul bisericii de încoronare din Budapesta iar actuala ei înfăţişare se datorează modificărilor efectuate între anii 1844-1848. În 1977 lăcaşul a fost restaurat în întregime
Biserica Ortodoxă şi Fortificaţia din Cluj Mănăstur:
Deasupra Someşului Mic la Cluj-Mănăstur se observă urmele unei fortificaţii din lemn şi pământ construită în secolul al IX-lea care a aparţinut voievodului lui Gelu şi a fost distrusă în 1241 în urma invaziilor tataro-mongole
Biserica Reformată:
Ridicat cu sprijinul regelui Matei Corvin în a doua jumătate a secolului al XV-lea pentru călugării minoriţi franciscani, lăcaşul se numără printre cele mai masive construcţii gotice din Transilvania. Biserica adăposteşte piese unice printre care se numără amvonul ce datează din 1646, mobilierul din lemn lucrat în secolul al XV-lea de meşteri bistriţeni, orga construită în 1766 în stil rococo, diverse obiecte de cult, icoane s.a.
Biserica Ortodoxă din Deal:
Lăcaşul numit Biserica Sf. Treime din Deal a fost ridicată între anii 1795-1796 cu sprijinul negustorilor români din Braşov. Patrimoniul bisericii cuprinde manuscrise şi cărţi religioase, icoane şi obiecte de cult, tipărituri de mare valoare - unul dintre acestea este "Liturghierul" tipărit în 1797 la Bucureşti. În perioada aniilor 1919-1932 biserica a fost catedrala a Episcopiei reânfiinţate a Vadului şi Feleacului
Biserica Ortodoxă din Vad:
În comuna Vad a fost ridicată în secolul al XV-lea o biserică ortodoxă, ctitorie a lui Ştefan cel Mare şi Petru Rareş. Lăcaşul a fost construit de meşteri transilvăneni şi moldoveni după modelul mănăstirilor din Bucovina. În incinta bisericii a funcţionat o şcolă în limba slavonă
Casa Matei Corvin:
Este un alt monument istoric de marcă al Clujului construit în secolul al XV-lea. Aici s-a născut în 1443 Matei Corvin. După renovări seccesive, clădirii i s-a redat forma iniţială
Universitatea Babeş-Bolyai:
În 1872 la Cluj exista o instituţie de învăţământ superior cu facultăţile de medicină, litere, ştiinţe şi drept iar între anii 1893-1903 a fost construită actuala clădire care adăposteşte 8 facultăţi
Zidurile de apărare ale cetăţii Clujului:
În secolul al XIII-lea au fost ridicate primele ziduri de apărare ale cetăţii Clujului prevăzute cu turnuri de observaţie. Cetatea se află pe malul drept al Someşului şi ocupă 7 ha. Două secole mai târziu au fost construite, cu sprijinul meşteşugarilor, alte ziduri din piatră, având porţi de intrare şi bastioane menite să protejeze vechea fortificaţie. Fragmentele de fortificaţie care s-au păstrat până azi sunt Turnul Pompierilor şi Bastionul Croitorilor, care au rezistat în timp păstrându-şi forma originală

Evenimente locale:

Ianuarie: Ziua Unirii Principatelor Române
Februarie: Ziua Îndragostiţilor (Sf. Valentin, Dragobete), Ambient Instal, Ambient Construct
Martie: Târgul Colecţionarilor Clujeni, Conmobauto, Expo truck&bus, moto velo şi tehnica auto, Vacanţa
Aprilie: Ziua Bibliotecarului, Ambient Electric, TIT, Pro Invent, Primăvara floricolă, Vacanţa
Mai: Bienala de Muzică Augustin Bena, Festivalul Internaţional de poezie "Lucian Blaga", Ziua Independenţei României, Ziua Europei, Luna studentului clujean, Festivinum, Festivalul Berii Ursus, Primăvara Cărţilor, Serbările Transilvane, Târgul Meşterilor Populari, Gaudeamus, Festivaul de Film Transilvania, Festivalul Cinema Politica, Bikerfest, Hotel & catering, Agraria
Iunie: Ziua Eroilor, Zilele Culturii şi Educaţiei, Campionatul Naţional de Raliuri, Târgul Meşterilor Populari, Sărbătoarea Porţilor Deschise, Ziua Drapelului
Iulie: Ziua Imnului Naţional, Rave Family Open Air – Delahoya, Tabără Etnografică de Vară
Septembrie: Festivalul Clujul de Altădată, Festivalul Toamna Muzicală Clujeană, Festivalul concurs de interpretare a cântecului popular Ion Cristoreanu, Festivalul Internaţional de Folclor al Judeţelor înfrăţite cu judeţul Cluj, Festivalul Naţional Eterna Epigramă, Septemberfest, Colocviul Naţional al criticilor de teatru
Octombrie: Concursul Naţional Fotografia – document etnografic, Bienala Internaţională de fotografie "Carol Popp de Szathmary", Campania impotriva cancerului la sân, Ziua Mondială a Oamenilor în vârstă, Festivalul tradiţional – sărbătoarea vinului şi artelor, Ziua eliberării Clujului, Festivalul Jocul Fecioresc din Transilvania, Festivalul de Jazz Transilvania, Ziua Armatei, Expo Casa, Florex, Medica, Expo Dent, Expo Farm
Noiembrie: Festivalul internaţional de chitară clasică, Festivalul Judeţean de muzică şi dans maghiar, Festivalul Şanselor Tale, Conmob, Universitaria, Pro Libris, Info & Office
Decembrie: Ziua Naţională a României, Festivalul Mozart, Zilele Artei Bizantine, Ziua Internaţională a Drepturilor Omului

Facilitati oferite investitorilor:

Oportunităţi de parteneriate public-privat
Acordarea de contribuţii financiare de la bugetul de stat pentru investiţii de peste 30 milioane euro şi 500 de locuri de muncă nou create, pentru asigurarea dezvoltării economice durabile
Acordarea de bonificaţii de dobândă la contractarea unor credite, în anumite condiţii
Stimulente pentru infiinţarea şi dezvoltarea intreprinderilor mici şi mijlocii
Birou de Informare pentru Investitori, în cadrul Primăriei municipiului, pentru facilitarea accesului la informaţii privind legislaţia, sursele de finanţare, oportunităţile de investiţii

Proiecte de investitii:

Modernizare străzi, alei şi trotuare
Semaforizare noi intersecţii şi continuare program "Unda Verde"
Extindere şi modernizare iluminat public
Construcţie cartiere de locuinţe: Lomb, Tineretului şi reabilitare termică a blocurilor
Construcţii clădiri pentru grădiniţe şi şcoli, locuri de joacă, parcuri
Continuare lucrări de modernizare a Pieţei Unirii
Finalizare lucrări centuri ocolitoare
Continuarea elaborării Planului Urbanistic General al municipiului Cluj-Napoca, corelat cu Zona Metropolitană
Construcţie stadion municipal şi sală polivalentă
Filarmonica Transilvania (Centrul Cultural Transilvania)
Refaţadizare imobile zona centrală
Parkinguri
Pieţe agroalimentare
Reabilitarea Băile Someşeni
Aqua Parc
Modernizare transport în comun