Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituţională în legătură cu Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 50/2021 pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale 1/2001

 Avocatul Poporului susţine în sesizare că ordonanţa aduce atingere prevederilor articolului 1 alineatul 5, coroborate cu cele ale articolului 141 din Constituţie, cât şi ale articolului 16 alineatul 1, articolului 32 şi articolului 49 din Constituţie.

Cu privire la motivele de neconstituţionalitate extrinsecă, în sesizare se spune că ordonanţa guvernului "încalcă dispoziţiile constituţionale cuprinse la art. 1 alin. (5) privind principiul securităţii juridice, la componenta sa referitoare la calitatea legii, da fiind faptul că nu a fost solicitat avizul Consiliului Economic şi Social la elaborarea sa".

În ceea ce priveşte motivele de neconstituţionalitate intrinsecă, Avocatul Poporului precizează că art. 84 alin. (17) şi alin. (18) din Legea educaţiei naţionale prevede că: "decontarea cheltuielilor de transport, pe baza documentelor emise de operatorii' de transport rutier, pentru facilităţile de transport acordate elevilor, prevăzute la alin. (13) şi ( t1). se asigură la nivelul valorii documentelor de transport lunare, dar nu mai mult de 30 lei/lună pentru distanţa de 3 km. Pentru distanţele ce depăşesc 3 km, până la limita de 50 km, suma de 30 lei/lună se suplimentează cu 3 'lei pentru fiecare kilometru/lună, dar nu mai mult decât valoarea documentelor de transport lunare", respectiv " Prin excepţie de la prevederile alin. (17), elevilor care se deplasează de la domiciliu către unitatea de învăţământ la distanţe mai mari de 50 km şi nu sunt cazaţi la internat sau în gazdă în localitatea în care studiază li se decontează suma aferentă distanţei de 50 km, la care se adaugă I leu/km/lună, pentru distanţele ce depăşesc 50 km".

În jurisprudenţa sa, menţionează sursa citată, Curtea Constituţională a reţinut că facilităţile oferite pentru transportul elevilor constituie expresia a două drepturi fundamentale, şi anume dreptul la învăţătură, consacrat de art. 32 din Constituţie, şi protecţia copiilor şi tinerilor, consacrat de art. 49 din Constituţie.

"Din coroborarea textelor constituţionale, rezultă că facilităţile prevăzute de art. 84 alin. (13) din Legea nr. l /2011, în speţă decontarea cheltuielilor de transport pentru elevii care nu pot fi şcolarizaţi în localitatea de domiciliu, constituie "o formă de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor stabilită prin lege", în sensul normelor constituţionale de referinţă citate, instituită în scopul de a asigura dreptul la învăţătură al acestora, respectiv realizarea "învăţământului general obligatoriu". Măsura astfel reglementată este menită, aşadar, să dea substanţă drepturilor constituţionale menţionate, respectiv obligaţiilor pozitive asumate de stat pentru garantarea dreptului la învăţătură şi a regimului special de protecţie a copiilor şi a tinerilor", se precizează în document.

Astfel, spune Avocatul Poporului, pentru ca destinatarii normei să beneficieze de drepturile concretizate în măsura de protecţie instituită, şi anume gratuitatea la serviciile publice de transport, trebuie văzut dacă protecţia oferită elevilor în privinţa realizării dreptului lor la învăţătură este concretă şi efectivă, nu teoretică sau iluzorie.

"În concordanţă cu această interpretare, constatăm că, în cauză, protecţia oferită elevilor în privinţa realizării dreptului lor la învăţătură devine iluzorie, întrucât pentru a beneficia de aceasta intervine un criteriu independent de voinţa beneficiarilor normei, precum existenţa sau inexistenţa unor servicii publice de transport. Ca urmare, această situaţie care se poate ivi în practică este de natură să determine o diferenţă de tratament juridic, pe criterii independente de voinţa beneficiarilor normei, şi care, pentru motivele ce urmează a fi expuse, nu îşi găsesc o justificare obiectivă şi rezonabilă", se arată în sesizare.

Astfel, spune Avocatul Poporului, deşi toţi elevii au vocaţia, în considerarea statutului astfel circumstanţiat, la beneficiul acordat de legiuitor, şi anume gratuitate la servicii publice de transport, în realitate, elevii care nu pot fi şcolarizaţi în localitatea de domiciliu şi care nu beneficiază de un serviciu public de transport trebuie să suporte aceste cheltuieli, dacă sunt mai mari de 30 lei/lună pentru distanţa de 3 km, iar pentru distanţele ce depăşesc 3 km, până la limita de 50 km, suma de 30 lei/lună se suplimentează cu 3 lei pentru fiecare kilometru/lună, dar nu mai mult decât valoarea documentelor de transport lunare.

"Or, în condiţiile în care nu există certitudine cu privire la serviciile publice de transport, această categorie de elevi se află în imposibilitatea obiectivă de a beneficia de gratuitate, fiind obligaţi să suporte, chiar şi parţial, cheltuielile de transport pentru deplasarea în localitatea unde sunt şcolarizaţi. Stabilirea unui asemenea criteriu, aleatoriu şi exterior conduitei persoanei, şi anume organizarea sau nu a unui serviciu de transport public pe ruta utilizată pentru deplasarea la unitatea de învăţământ, este în contradicţie cu principiul egalităţii în faţa legii, consacrat de art. 16 alin. (1) din Constituţie, conform căruia, în situaţii egale, tratamentul juridic aplicat nu poate fi diferit. Prin urmare, se pune sub semnul întrebării însăşi realizarea efectivă a dreptului la învăţătură, în condiţiile în care, deşi teoretic toţi elevii beneficiază de gratuitate la serviciile publice de transport, în realitate, acolo unde există rute care nu sunt acoperite de serviciile publice de transport, elevii beneficiază doar de o decontare, care poate fi şi parţială, a sumelor plătite pentru asigurarea transportului, fiind nevoiţi să suporte o parte din cheltuielile de transport. În aceste condiţii, observăm că aceşti elevi sunt trataţi diferit în privinţa realizării aceloraşi drepturi fundamentale, punându-se sub semnul întrebării însăşi realizarea efectivă a acestor drepturi", apreciază sursa citată.

SIE ungar cumpără Ardealul! (preluare din "National")

 Informacios Hivatal defilează prin Ardeal, acolo unde tot mai multe ”colonii economice” sunt plantate pe harta României de către statul ungar, prin intermediul serviciului său de informații externe – HI! Cel care, după trecerea în subordinea directă a Ministerului Afacerilor Externe de la Budapesta și venirea în fruntea Informacios Hivatal a fostului spion maghiar din perioada comunistă și un vechi colaborator al FSB-ului rusesc, Jozsef Czukor umilește pur și simplu serviciile secrete românești. Acestea părând încă amorțite într-o strategie de ”apărare a teritoriului național” învechită și incapabilă a răspunde adecvat operațiunilor spionajului maghiar. Unele care beneficiază atât de sume absolut halucinante din partea guvernului Orban – ăla de la Budapesta, bineînțeles! – dar și de sprijinul nemijlocit al serviciilor externe austriece și rusești!

Iar tocmai acest nou triunghi informativ Viena – Budapesta – Moscova a și dus la situația umilitoare din Republica Moldova, acolo unde elita politică, dar mai ales piața bancară, cea medicală, practic cea mai mare parte a economiei de peste Prut a încăput în mâinile Informacios Hivatal! În timp ce autoritățile române încă își dau cu tesla în ajutoarele umanitare trimise în câteva rable de autocamionae ale MApN la Chișinău, plătind pentru acestea taxe cât suma produselor donate! Iar după ”companiile austriece” care cumpără cu banii HI tot ce mai este de vânzare prin ”coloniile economice” maghiare din Ardeal, acum Guvernul de la Budapesta a ajuns să facă pe față investiții directe majore în domenii cheie precum sport, educație sau sănătate!

Ministrul de Externe maghiar Peter Szijjarto își face concediile cu cancelarul austriac Sebastian Kurz

Sutele de milioane de euro ajungând în ”colonii” prin pomparea din bugetul oficial al Ministerului Afacerilor Externe de la Budapesta, cel care răspunde de implementarea acestui proiect. Prin mijlocirea directă a Informacios Hivatal, de doi ani de când serviciul este parte integrantă a MAE ungar. În timp ce statul român ”contraatacă” aceste agresive operațiuni financiare ca în Evul Mediu, cu câteva structuri militare ale DGIA pregătite pentru ambuscade prin munți! Structura contrainformativă a MApN alocând sume importante antrenamentelor cu baioneta în dinți prin casele conspirative din județul Mureș, de zici că nu suntem țări aliate cu Ungaria în cadrul NATO! Și deci soluția militară va fi oricum una imposibil de aplicat!

Mai stăm mult cu ”fustița” ridicată?

Aceasta este întrebarea care îi frământă pe ofițerii de contrainformații care încă nu au uitat că au depus jurământul militar doar în fața statului român! Mai ales că situația este deja una greu de digerat, după ”ranga în dinți” administrată sistemului contrainformativ românesc după autorizarea agenților de informații ai Informacios Hivatal de a derula acțiuni operative pe teritoriul românesc, în chiar nordul Ardealului, într-un caz ”de nimic” privind un oarecare președinte de Consiliu Județean!

Noi cu demonstrațiile militare, ei cu investițiile

Și chiar dacă ne aflam în acel moment la apogeul ”Binomului”, tot rămâne extrem de interesant cine a autorizat nu oferirea la schimb de informații spionilor maghiari, ci permisiunea acordată acestora de a desfășura acțiuni operative pe teritoriul statului român! Mai ales că agenții informacios Hivatal au venit, dar nu au mai plecat! Ei coordonând ca și funcționari ai MAE de la Budapesta proiectul de investiții financiare în Ardeal! Unul care, dacă va continua în acest ritm, s-ar putea solda și cu o autostradă directă între Miercurea Cius și Budapesta, înainte chiar ca statul român să fie în stare să facă barem un drum expres care să traverseze Carpații!

Czukor. Jozsef Czukor…

Agențiile de informații americane au atras disperate atenția cu privire la trecutul mai mult decât îngrijorător al fostului spion maghiar din perioada comunistă, Jozsef Czukor. Cel care a activat ani buni de zile sub acoperire în Austria și Germania. Fiind de asemenea apoi om de legătură al serviciilor comuniste maghiare cu KGB-ul rusesc! Și apoi cu temutul FSB! Iată însă că Guvernul de la Budapesta s-a șters undeva cu avertismentele partenerilor americani și l-au numit pe spionul Jozsef Czukor în fruntea spionilor maghiari! Un spion șef peste spioni, o rețetă a succesului care își dovedește acum pe deplin succesul.

Mai ales că, profitând de vechile sale relații de când activa la Viena, dar și de relațiile de prietenie personală între ministrul maghiar de Externe – șeful său direct- Peter Szijjarto și cancelarul austriac Sebastian Kurz, Czukor și-a ”acoperit” propriile firme operative sub paravanul unor companii austriece. Iar cum acolo unde vorbim de expanisunea pragmaticelor companii austriece vorbim în bună măsură și de aportul financiar al oligarhilor ruși sau chiar direct al FSB-ului, România pare în acest moment ”strânsă” ca niciodată în ”triunghiul” austriaco – ungaro – rus. Mai ales că americanii sunt mult prea departe și prea dezinteresați de aceste ”amănunte” ca să putem spera la o intervenție promptă a Washington-ului pentru a destructura această ”învăluire” informativă.

Noi cu ”nunceag”-ul, ei cu ”shopping”-ul !

Se spune că putem vorbi cu adevărat de un spirit patriotic și în România de-abia atunci când la meciurile Naționalei de fotbal zecile de mii de suporteri nu se vor mai poticni deja în versurile de la a treia strofă a imnului național! Da, doare, dar acesta este crudul adevăr! Ca și cel în ceea ce privește riposta statului român la operațiunile stricte de ”intelligence” prin care statul ungar subminează autoritatea celui român în Ardeal. Dar nu prin ”fumigenele” unor lozinci și alte provocări, ci prin investiții financiare majore. Unele care după ce au început în zonele cu majoritate maghiară se derulează acum intensiv în cele mixte. Astfel că în câțiva ani, copiii români se vor bate să prindă câte un loc în școlile, pe terenurile de sport sau în sălile de cultură construite de guvernul ungar pentru etnicii maghiari.

În timp ce supradimensionata Direcție Generală de Informații a Armatei păstrează o puternică ”falangă” operativă sub acoperire în mai multe zone din Ardeal. Acolo unde DGIA dispune de la case conspirative și alte importante mijloace logistice impresionante, până la trupe cu adevărat de elită, care i-au impreionat până și pe pușcașii marini. Numai că, după cum susțin sursele noastre, în timp ce agenții Informacios Hivatal recurg la un ”shopping” tot mai agresiv în Ardeal, partea română se mulțumește în a își instrui forțele speciale ale Armatei ”dizlocate” în zonă pentru demonstrații spectaculoase cu baioneta în dinți și cu ”nunceag”-ul în mână!

Și nu este nicio glumă, chiar ”contraatacăm” ofensiva financiară ungară, una puternic sprijinită de Viena și Moscova cu demonstrații de luptă cu nunjag-ul! Fără a exista însă nici măcar o singură structură inter-instituțională care să se ocupe, indiferent de acoperire, strict de blocarea extinderii ”coloniilor economice” maghiare din Transilvania! Mai ales că, după cum deja se vehiculează informații de ultimă oră, Informacios Hivatal tocmai ce este pe cale să le facă o nouă aroganță structurilor contrainformative românești, prin activarea unui ”centru HI” pe deplin operațional în ”colonia economică Oradea”…

Propuneri adresate Comisiei speciale pentru modificarea legilor electorale

SCRISOARE DESCHISĂ

adresată Comisiei speciale pentru modificarea legilor electorale

          În sfârșit, după aproape 30 de ani, se pregătește în mare viteză, în Parlament, o nouă modificare și completare a legislației electorale din România. Modificările anunțate în mass-media sunt de formă și nu de fond! Vom avea aceeași Mărie dar cu altă pălărie. De la alegerile parlamentare și prezidențiale din primăvara anului 1990 și până în prezent, la toate felurile de alegeri, s-au constatat numeroase deficiențe și, de regulă, competitorii electorali au reclamat (pe rând și cu schimbul) că alegerile au fost fraudate. Au fost mediatizate și tehnicile de fraudare a alegerilor, inclusiv cele pentru funcția de Președinte al României. Nefiind obligatorie participarea la vot a alegătorilor s-a asigurat câmp liber pentru fraudarea alegerilor. De asemenea, se știe că niciodată la alegeri nu au fost trimise în străinătate buletine de vot pentru toți românii ca să poată să-și exercite dreptul constituțional de a alege. Comparativ cu situația reală a cetățenilor români cu drept de vot aflați în străinătate s-a ajuns ca Guvernul împreună cu Biroul Electoral Central (B.E.C.) să nu trimită în străinătate între unu și trei milioane de buletine de vot. Astfel, nu s-a asigurat posibilitatea de a vota pentru milioane de cetățeni români. Sfidarea alegătorilor români la secțiile de votare din străinătate a urmărit să-i descurajeze să mai participe la alegeri. Până acum, niciodată Birourile Electorale Centrale  nu au asigurat și nu au trimis buletinele de vot pentru toți cetățenii români aflați în străinătate. Cu toate că a scăzut dramatic numărul populației României s-a aflat de la Guvern că a crescut, în salturi, cu două-trei milioane numărul de alegători. Niciodată, Biroul Electoral Central nu a confruntat cifra reală a cetățenilor români, pe baza datelor reale rezultată după actele de identitate ale cetățenilor, cu cifra falsă anunțată de Autoritatea Electorală Permenentă și Ministerul Afacerilor Externe (cu referire la cetățenii români aflați în străinătate, pe fiecare țară în parte). La toate acestea se adaugă programele pentru calculator achiziționate, de regulă, prin încredințare directă, de la o anumită firmă, iar în tot mecanismul de transmitere a informațiilor privind procesele electorale și de stabilire a rezultatelor finale a fost implicată o unitate militară (Serviciul de Telecomunicații Speciale – S.T.S.) care răspunde la comandă. Pentru a nu fi depistată la timp fraudarea alegerilor nu au fost obligați prin lege competitorii electorali să facă numărătoarea paralelă a voturilor exprimate de alegători. Pentru a se bloca exercitarea dreptului de a alege și de a fi ales s-au stabilit prin legea electorală cele mai mari praguri din Europa pentru listele de susținători, respectiv de 200.000 pentru partidele și alianțele politice și de 100.000 pentru candidații independenți. Cu încălcarea prevederilor Constituției României și a Legii partidelor politice s-a permis participarea la alegeri a Uniunii Democrate Maghiare din România, o organizație antiromânească, șovină, care acționează pentru autonomie teritorială pe criterii etnice, care nu este partid politic înregistrat legal și care nu recunoaște și nu respectă Constituția României. În același timp cu U.D.M.R., pe scena politică românească există două partide politice etnice maghiare: Partidul Civic Maghiar și Partidul Popular al Maghiarilor din Transilvania. Asemenea privilegii le are numai minoritatea maghiară, singura care nu a fost și nu este loială Statului și Poporului Român, care acționează împotriva integrității teritoriale a României.

          Prin legislația electorală s-a instituit o discriminare uriașă între partidele politice parlamentare (respectiv europarlamentare) și cele neparlamentare, inclusiv în ceea ce privește finanțarea campaniei electorale.

          Românii știu că peștele de la cap se împute. La fel s-a întâmplat și la alegerile din România conduse de Biroul Electoral Central. Prin încălcarea prevederilor Constituției României referitoare la separarea puterilor legislativă, judecătorească și executivă s-a ajuns ca în Biroul Electoral Central majoritatea absolută să fie deținută de reprezentanții partidelor politice. Ca urmare, în B.E.C. partidele politice parlamentare: hotărăsc prin decizii cine participă și cine nu participă la alegeri; adoptă hotărâri cu putere de lege privind alegerile; numără voturile și stabilesc rezultatele alegerilor pe care le comunică spre validare Curții Constituționale; decid dacă au fost fraude electorale în unele secții sau circumscripții electorale și dacă se renumără voturile. Sintetizând, rezultă că partidele politice parlamentare: organizează alegerile; participă la alegeri; numără și își împart voturile (prin programul pe calculator); stabilesc rezultatul alegerilor și îl comunică cetățenilor. E ca în fotbal: partidele politice parlamentare stabilesc cine joacă, când are loc meciul și care este durata acestuia; ele participă la joc; ele marchează; ele numără golurile; ele anunță rezultatul partidei.

          Având în vedere legislația electorală din perioada 1990-2019 (luna mai), experiența acumulată, deficiențele grave constatate la toate alegerile, dar mai ales intrarea în legalitate prin respectarea Constituției României, Partidul România Noastră supune atenției Comisiei speciale pentru modificarea Legilor electorale, Senatului și Camerei Deputaților, următoarele propuneri de fond:

          -Biroul Electoral Central este format din șapte judecători ai Înaltei Curți de Casație și Justiție, aleși prin vot secret.

          -În Biroul Electoral Central nu intră reprezentanți ai partidelor politice (care sunt competitori electorali și care până acum au pus la cale și au participat la falsificarea alegerilor) și nici cei trei conducători ai Autorității Electorale Permanente (care sunt reprezentanți ai partidelor politice).

          -Înainte de începerea campaniei electorale, Biroul Electoral Central anunță public numărul alegătorilor cu drept de vot, înscriși pe listele permanente din care rezultă câți votanți sunt în România și câți sunt în străinătate, iar pentru aceștia care este numărul secțiilor de votare pe fiecare țară în parte și care este numărul buletinelor de vot pregătite să fie trimise în fiecare țară străină în care există cetățeni români cu drept de vot.

          -La studiourile publice și private de televiziune și radio se asigură gratuit timpi de antenă egali pentru toți competitorii electorali.

          -Locurile pe buletinele de vot se stabilesc prin tragere la sorți, fără să existe nicio discriminare între candidați, pe diferite criterii.

          -Pragul electoral este de 2% pentru toate alegerile din România: locale, parlamentare și europaramentare.

          -Candidații aleși în diferite funcții nu au voie să migreze la alte formațiuni politice sau să devină independenți pe durata mandatului. Migrația politică se sancționează cu încetarea mandatului din ziua în care a fost anunțată părăsirea formațiunii politice pe lista căreia a fost ales.

          -În toate birourile de votare nu intră reprezentanți ai partidelor politice, alianțelor politice și alianțelor electorale.

          -Birourile electorale județene sunt formate din șapte judecători de la Curțile de Apel și Tribunalele județene, aleși prin vot secret.

          -Birourile secțiilor de votare sunt formate din șapte angajați ai instituțiilor de stat, care nu sunt membrii de partid.

          -Birourile secțiilor de votare din străinătate sunt formate din angajați ai Ambasadelor și Consulatelor României. În cazul în care numărul lor este insuficient, în completare vor fi trimiși angajați ai Autorității Electorale Permanente și alți funcționari publici înscriși în Corpul experților electorali.

          -La alegeri participă numai partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale și candidații independenți. Este interzisă participarea la alegeri a asociațiilor și fundațiilor.

          -Se interzice finanțarea partidelor politice din Bugetul de Stat.

          -În campaniile electorale se acordă partidelor politice și candidaților independenți subvenții egale. Legalitatea cheltuirii subvențiilor este controlată de Autoritatea Electorală Permanentă (A.E.P.). Sumele necheltuite se restituie la Bugetul de Stat.

          -Candidații la funcția de Președinte al României sunt obligați să prezinte la B.E.C. listele cu cel puțin 20.000 de susținători.

          -Listele de candidați ai partidelor politice pentru alegerile parlamentare și europarlamentare trebuie însoțite de cel puțin 20.000 de susținători.

          -Candidații independenți  la alegerile pentru funcția de Președinte al României, la cele parlamentare și la cele europarlamentare trebuie să prezinte listele cu cel puțin 10.000 de susținători.

          -Participarea alegătorilor la alegeri este obligatorie. Cetățenii care nu participă la alegeri vor fi amendați.

          -La secțiile de votare pot vota numai cetățenii înscriși pe listele permanente. Cetățenii care nu se află în localitatea de domiciliu și cei care se află în străinătate în ziua votului au dreptul să voteze prin corespondență, iar opțiunile exprimate de către aceștia se trimit la birourile secțiilor de votare din localitatea de domiciliu, la care sunt arondați.

          -Listele de vot suplimentare sunt interzise.

          -Competitorii electorali au dreptul să desemneze câte un observator în secțiile de votare, care pot să asiste și la numărarea voturilor și care în baza unei cereri scrise primesc o copie a procesului verbal. Observatorii respectivi primesc o indemnizație, stabilită prin Hotărâre de Guvern.

          -Rezultatele alegerilor consemnate în procesele verbale de la secțiile de votare și voturile prin corespondență sunt centralizate la nivel local, județean și național de Institutul Național de Statistică (I.N.S.) pe baza unor programe proprii pe calculator care sunt verificate și aprobate de către Biroul Electoral Central.

          -Competitorii electorali au dreptul să-și desemneze câte un observator la Biroul Electoral Județean și la Biroul Electoral Central. Acești observatori primesc o indemnizație stabilită prin Hotărâre de Guvern.

          -Parchetul este obligat să se autosesizeze pentru orice faptă penală semnalată cu ocazia alegerilor de către competitorii electorali sau de către alegători ori de mass-media.

          -Pentru toate tipurile de alegeri se stabilesc două zile pentru exercitarea votului, de regulă sâmbăta și duminica.

          -Se interzice activitatea institutelor de sondare și manipulare a opiniei publice până când ele nu vor avea un cadru legal de activitate.

          -Se interzice efectuarea de sondaje de opinie la ieșirea de la urne a alegătorilor.

          -Rezultatul alegerilor este anunțat de către Biroul Electoral Central, respectiv de către birourile electorale locale, pentru alegerile locale, după încheierea numărării voturilor.

          Prin adoptarea, cel puțin, a acestor amendamente de fond în legislația electorală vor apărea următoarele consecințe așteptate de Poporul Român:

          -Se respectă prevederile Constituției României privind separația puterilor în Stat și se asigură dreptul de a alege pentru toți cetățenii români din Țara-Mamă și din străinătate.

          -Se va ajunge, în sfârșit, la alegeri libere și corecte, fiind eliminate modalitățile de fraudare a alegerilor practicate până acum.

          -Se asigură, pentru prima dată, respectarea dreptului constituțional de a alege și de a fi ales, pentru toți cetățenii cu drept de vot.

          -Se înlătură discriminările existente la alegeri între partidele politice parlamentare și neparlamentare.

          -Se dă șansa partidelor politice recent înființate să fie reprezentate în administrația locală și în Parlament. În caz contrar (la pragul electoral de 5%) niciun partid nou înființat nu are șansa să treacă pragul electoral. Înseamnă că acestea au înființate degeaba și, de fapt, a fost o păcăleală modificarea Legii partidelor politice pe această temă.

          -Se termină cu manipularea alegătorilor de către institutele de sondare a opiniei publice, mai ales, pe timpul campaniei electorale și până la încheierea numărării voturilor și stabilirea rezultatelor finale de către Biroul Electoral Central.

Dr.Gheorghe Funar

Președinte al Partidului România Noastră

Cluj-Napoca,

28 iunie 2019

România în prag de război civil văzută din înaltul cerului sau FIAT JUSTITIA versus SALUS REIPUBLICAE

România este, zic unii, în pragul unui război civil. Între cine și cine? Nu este un război între Sud și Nord, cum și-ar fi dorit unii, între Est și Vest, ci între proști și deștepți! Desigur, deștepții suntem noi, iar proștii sunt ceilalți. Care noi?

Adversitatea, atâta câtă este, stabilește două tabere în fiecare familie. Din fericire, această adversitate nu duce la război niciodată. Este o adversitate naturală, este o ruptură între generații, ruptură care, cu timpul, adică pe măsură ce îmbătrânesc cei „tineri și frumoși”, se închide.

Când ești tînăr, judeci cu intransigență, după principii și repere valabile în ideal. Ești tobă de carte – în cel mai bun caz, și te raportezi inflexibil și fără compromisuri la valorile umane supreme. Visezi la o lume croită după idealurile cu care te-ai ales după anii petrecuți la școală, prin biblioteci. Ideea de JUSTIȚIE este deasupra tuturor. La vârsta elanurilor tinerești vrei ADEVĂR și JUSTIȚIE! Străvechiul adagiu latin PEREAT MUNDUS, FIAT JUSTITIA este valabil pentru persoane mișcate în viață de o abordare intransigentă: până la capăt să se facă dreptate ori să se dezvăluie adevărul! Jumătăți de măsură nu pot fi acceptate!

Fiat justitia pereat mundus, adică „să se facă dreptate chiar de-ar fi să piară toată lumea”!

Acesta este principiul care i-a adunat pe tinerii din Piața Victoriei. Dacă reușești să-i separi de profesioniștii mitingurilor spontane – al căror număr și a căror identitate nu este ușor de stabilit, poți spune că acesta ar fi răspunsul corect pe care acei tineri îl pot da la întrebarea „Ce căutați în stradă? Ce vă mână în luptă?” Răspuns: „Să se facă dreptate cu orice preț!” În termeni clasici „Piară Țara, dar să se facă dreptate”!… Mai exact spus „demisia guvernului”! Acolo ajungem dacă facem dreptate până la capăt!…

Firește, acest răspuns îl purta fiecare mai mult într-o trăire inconștientă sau subconștientă, latentă, spre care tânjesc în virtutea definiției pe care o atribuim juventuții!

Celălalt principiu, salus reipublicae suprem lex, nu ne vine din antichitate. Se pare că l-a lansat Napoleon Bonaparte. Este un principiu politic, de comportament care urmărește eficiența în lumea faptelor, a practicii: salvarea Republicii este legea supremă!… Dacă luăm exemplul altora, al Angliei bunăoară, vom constata că numai corectitudinea și ideea de justiție nu a prevalat vreodată în fața interesului Coroanei, al Marii Britanii! Noi, românii, aș putea spune că de multe ori am pierdut că am pus mai presus de orice corectitudinea!… Legionarii sunt exemplul cel mai bun, probabil. Dar să nu ne pară rău!…

Ne întrebăm: suntem oare noi, România, într-o situație grea și se pune problema „salvării” noastre dintr-un pericol iminent și major? Oare căderea guvernului, urmată de alegeri anticipate, de instalarea unui nou guvern care s-ar putea ca din nou, să nu fie un guvern al lui Johannis, acest scenariu posibil ar trebui să ne convină sau nu din perspectiva interesului național?

Alături de tinerii însetați de dreptate, se mai află și persoane care deasupra pricipiilor generoase pun „informațiile”. Sunt foarte mulți români care consideră că pe baza informațiilor pe care le dețin se impune concluzia că România este într-o stare dificilă, pe care o criză politică generată de căderea guvernului ar putea-o accentua!

Care-i adevărul? Chiar suntem în pragul unui război, cum zic unii? Cumva acel război, atipic, deja s-a declanșat, fără ca noi să ne prindem? Există forțe ostile românilor care ar putea să profite de o criză politică, fatal generată de orice cădere a unui guvern?

Din câte s-au tot spus pe acest subiect, adică despre pericolele care ne pândesc, ca popor și ca țară, aleg unul singur: gestul lui Putin, care i-a făcut cadou lui Dodon harta „Moldovei Mari”!… Cine nu s-a înfiorat de semnificațiile acestui gest nu merită să mai emită o părere în spațiul public!

Dacă autoritățile noastre sunt atât de derutate de gestul rusnacului încât nu reacționează nicicum, noi, ceilalți, adică românii responsabili, este imperios necesar să tragem concluzia care se impune: avem vecini puternici care dintodeauna au fost deranjați în planurile lor de existența noastră. Dintotdeauna sunt în așteptarea momentului propice pentru ne înfige pe la spate cuțitul! Gestul lui Putin are un singur sens: consideră că momentul așteptat pentru declanșarea procesului de dezintegrare a României este mai aproape ca oricând în ultimii 100 de ani!

Este tragic că pe această temă nu se discută în spațiul public! Este tragic că nimeni nu-i cere explicații lui Coldea pentru atitudinea sa față de proiectul unei auto-străzi trans-carpatice, care ar face mai strânsă, mai reală, mai efectivă Unirea de la 1918!

Nu mi-a fost ușor să declar sprijinul meu pentru programul de guvernare al lui Dragnea. Pe situl meu textele critice la adresa PSD nu lipsesc. Dar ultimele declarații ale domnilor Dragnea și Tăriceanu cu privire la imixtiunea unor ambasade în viața noastră politică și a unor firme transnaționale mă conving de gravitatea situației în care ne aflăm.

Suntem înconjurați de multă ostilitate. Suntem singurul popor din Europa care, prin aplicarea justiției internaționale, avem dreptul la o țară mai mare! Cine credeți că va fi de partea noastră, într-o lume în care majoritatea statelor se confruntă cu planuri de secesiune, planuri altminteri îndreptățite?! Rusia însăși s-ar putea face ceva mai mică prin aplicarea principiului naționalității! La fel și multe alte state! Numai noi, românii, dacă – repet, se face dreptate ar trebui să fim din nou România Mare, poate chiar mai mare!

În plus, nu vom fi numai o țară mare, ci și una bogată, cu un potențial economic deosebit! Cum să nu avem dușmani?!

Ar trebui să ne impunem o regulă de politică, internă sau externă: orice gest, orice proiect, orice eveniment trebuie trecut prin filtrul întrebării: în ce măsură servește ne-prietenilor noștri! Celor care nu au de ce să se bucure atunci când ne merge bine?!

Ion Coja

PS. La mitingul de la Cotroceni, dumnică seara, l-am auzit pe un participant cu o declarație remarcabil de cumpănită – geologul OVIDIU DANTEȘ, dacă am înțeles bine. Îl invit pe site-ul nostru să-și susțină punctul de vedere. Felicitări.

Generalul maior (rtr.) prof.univ. dr. Nicolae N. ROMAN candideaza la Cluj pentru un mandat in Senatul Romaniei

Agenţia Naţională de Presă AGERPRES realizează mini-interviuri cu candidaţii la alegerile parlamentare, adresandu-le următoarele întrebări:

 1.Care sunt motivele pentru care partidul dvs. v-a selectat pentru a ocupa această primă poziţie pe lista de candidaţi pentru Camera Deputaţilor/Senat?

 2. În ce constă proiectul pe care îl oferiţi dumneavoastră alegătorilor? Care sunt, pe scurt, principalele priorităţi pe care vă propuneţi să le urmăriţi pe durata mandatului de parlamentar?

 3.Care este părerea dvs. despre votul pe listă de candidaţi? Care consideraţi că sunt avantajele şi dezavantajele acestui tip de vot comparativ cu cel uninominal?

Va prezentam mai jos raspunsurile d-lui Gl. Mr. (rtr.) prof.univ. dr. Nicolae N. ROMAN, candidat al Partidului Romania Mare pentru Senat, la Cluj

     1. Partidul ROMÂNIA MARE a considerat că probitatea și profesionalismul de înaltă calitate dovedit în cei 40 de ani cât am purtat uniforma ARMATEI ROMÂNE ca elev, ofițer student, ofițer cu grade inferioare, ofițer cu grade superioare și general mă recomandă pentru o poziție de senator. Nu în ultimul rând, pentru faptul că alături de încă 50 de oameni respectabili - doamne și domni, fiecare dintre ei cu o carieră recunoscută - am conceput și ne-am asumat prin semnătură Proiectul de Țară, publicat în Monitorul Oficial al României, Nr. 523 din 12 iulie 2016, ca Proiect de lege privind revizuirea Constituției 

României (pg. 12 - 64).

        De ce în Ardeal? Pentru că mai mult de un sfert de timp din carieră am servit Țara în aceasta zonă; soția mea este din Maramureș, fiul nostru s-a născut la Sibiu iar Revoluția, în 1989, pe care am trăit-o cu riscuri majore, cu fericire, cu implicare directă și mari speranțe, ne-a găsit la Timișoara.

         De ce la Cluj? Datorită faptului că aici am avut onoarea să comand structura militară luptătoare de cel mai înalt nivel, la momentul actual, din Armata Română.

2. În primul rând voi acționa pentru ca Armata Română să-și merite numele și renumele. Toți cei alături de care am servit Țara și toți cei care mă cunosc sunt convins că știu că pot să fac acest lucru. Așa cum am avut și am încredere în ei, acum, le cer să dovedească faptul că și ei au încredere în mine pentru că numai împreună vom fi tari.

          În al doilea rând, dar nu cel de pe urmă, voi sprijini ,,Legea Cojocaru", adaptată nevoilor și năzuințelor tuturor cetățenilor români la nivelul anului 2017, care am convingerea că va face ca România să meargă spre bunăstare și demnitate.

             Nu mai doresc să fim codașii Europei și voi face tot ce îmi va sta în putință ca impostorii, delatorii și incopetenții să nu-și mai dorescă niciodată să fie la conducerea acestei țări frumoase și bogate.

3. Plecând de la respectul față de cuvântul dat, implicit de considerația față de electorat, personal, consider că România, prin referendum, ar trebui să adopte sistemul de vot uninominal, în două tururi de scrutin la toate nivelele. Votul să fie obligatoriu.

           Revenind la întrebare, la votul pe liste de candidați, partidelor li se permite să își selecteze candidați cu scopul declarat de a îmbunătăți calitatea umană în Parlamentul Român. Oare va fi așa?!

           Varianta românească a uninominalului a făcut ca în parlament să acceadă persoane necompatibile.

            Dacă după ce vom supune dezbaterii și vom adopta varianta de vot pe care o susțin, vom observa că la noi, ca și în democrațiile cu continuitate, se va diminua drastic numărul partidelor politice și normal, cheltuielile de la buget vor scădea.  

             Închei cu un citatat drag mie: ,,în naivitatea ei inima românilor nu poate fi niciodată înșelată".

                  Așa să ne ajute Dumnezeu!

 

CV-ul domnului General  maior (rtr.) Nicolae N. ROMAN il gasiti aici.

Uber interzis la Cluj după patru luni de la lansare

Tribunalul Cluj a interzis companiei Uber să mai furnizeze servicii pe raza municipiului Cluj-Napoca, cel puţin până la soluţionarea procesului de concurenţă neloială intentat de Asociaţia de Monitorizare Taxi Transilvania.

"Societatea de avocatură Câmpan & Timonea, angajată de Asociaţia de Monitorizare Taxi Transilvania, a câștigat prima lupta în procesul cu Uber. Instanța de judecată a dispus miercuri, 16 noiembrie 2016, încetarea furnizării serviciilor Uber pe raza municipiului Cluj-Napoca până la soluționarea dosarului având ca obiect acțiunea de concurenţa neloială. Astfel avem o primă confirmare că acest serviciu de transport funcționează fără respectarea prevederilor legale pe teritoriul municipiului Cluj-Napoca", se arată într-un comunicat de presă remis de taximetriştii clujeni.

Decizia Tribunalului Cluj nu este definitivă şi poate fi atacată în termen de cinci zile. Reprezentanţii Uber au declarat pentru ZIUA de CLUJ că nu au primit încă o informare oficială în acest sens, dar că vor contesta decizia în instanţă şi, de asemenea, vor continua prestarea de servicii în Cluj-Napoca.

"Am aflat din presă despre această plângere. Uber este o aplicaţie, o platformă digitală, care intermediază servicii între cei care le solicită (pasageri) şi cei care le oferă - şoferi parteneri, care colaborează (ocazional) cu Uber prin entităţi fiscale înregistrate. Vom ataca decizia, între timp nu se schimbă nimic, continuăm să servim cererea foarte mare din Cluj, unde sunt peste 10.000 de utilizatori. Chiar dacă nedefinitivă, este o decizie împotriva recomandărilor Comisiei Europene care spune clar că serviciile ca Uber trebuie încurajate şi reglementate, nu interzise", au explicat reprezentanţii Uber.

Amintim că aplicația Uber a devenit disponibilă în Cluj-Napoca în data de 4 august 2016, moment ce a coincis cu debutul celei de a doua ediţii a festivalului de muzică Untold (circa 300.000 de participanţi, n.red.). În această perioadă a izbucnit şi primul scandal între taximetriştii clujeni şi şoferii Uber.

Lucrurile au luat o întorsătură mai puţin plăcută, duminică noaptea, 7 august 2016, când au existat o serie de incidente între taximetriştii clujeni şi şoferii companiei de ride-sharing.

Totul a pornit de la un şofer Uber care a vorbit urât cu un taximetrist şi care apoi a fost blocat cu maşinile de mai mulţi taximetrişti. Şoferul Uber a sunat la poliţie pentru a se plânge că este agresat. În replică, mai mulţi taximetrişti s-au urcat ca şi clienţi în maşini conduse de şoferi parteneri Uber şi au făcut comenzi la adresa Secţiei 6 de Poliţie Cluj-Napoca.

În momentul în care s-au dat jos din maşini, taximetriştii au alertat poliţiştii că se efectuează transport neautorizat de persoane. Şoferii Uber au replicat că-şi duc nişte prieteni cu maşina.

"Uber este un serviciu ilegal, conform legii 129/2015 care completeaza legea 38/2003. Ei spun ca fac ride-sharing. Noi nu am împărţit maşina cu nimeni. Am făcut comandă exact ca la un dispecerat taxi şi a venit maşina", a spus vicepreşedintele sindicatului taximetristilor din Cluj, Ioan Pugna.

Scandalul s-a încheiat cu amenzi de câte 25.000 de lei, în baza legii 38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere, pentru patru şoferi Uber. De asemenea, plăcuţele de înmatriculare au fost reţinute 6 luni. Când au văzut că sunt amendaţi, aceştia au sunat, la ora 01.00 noaptea, un avocat din Bucureşti şi, ulterior, le-au spus poliţiştilor că nu mai au nimic de declarat.

La ora 02.00, Uber era suspendat la Cluj şi nu se mai putea comanda maşină.

În ceea ce priveşte cele petrecute şi legalitatea Uber, compania susţine printr-un comunicat remis presei că: "Uber dezaprobă ferm astfel de agresiuni şi acţiuni de intimidare ale partenerilor Uber şi îi sprijinim în orice mod posibil. Uber este un serviciu inovator, încă nereglementat - funcţionăm în România şi alte 20 de state europene. Există un demers de reglementare la nivelul UE, în linie cu recomandările Comisiei Europene. Uber NU este un serviciu de taxi - Uber este o aplicaţie de mobil care pune în legătură pasageri cu şoferi parteneri, persoane care îşi împart maşina personală ocazional pentru a-şi acoperi costurile maşinii sau pentru a face un venit în plus. Uber reprezintă încă o opţiune la modalităţile de transport urbane existente. Există însă actori privaţi care ar dori ca lucrurile să rămână neschimbate şi care decurg la măsuri care pun în pericol siguranţa fizică a pasagerilor şi ale şoferilor parteneri".

Întrebat în cadrul intervenţiei live pe Facebook, de luni seara, 8 august 2016, despre incidentul dintre taximetriştii clujeni şi şoferii Uber, primarul Clujului, Emil Boc, a declarat că Uber nu are nevoie de autorizație de la primărie şi că doar poliţia naţională poate face verificări în trafic pe această temă.

"Eu am spus foarte clar că nu am autorizat şi nu autorizez funcţionarea acestui serviciu, Uber, la Cluj. După care, m-am uitat în lege în detaliu şi am văzut că nu au nevoie de aprobare. Aceasta este o altă temă. Nu este nevoie pentru a funcţiona să aibă o aprobare de la Primăria Cluj-Napoca. În consecinţă, singura noastră relaţie instituţională este cea cu serviciul de taximetrie al Clujului, pe care îl asigurăm cu standuri de taxi, prin autorizaţii şi prin respectarea celorlalte prevederi legale. Acuma, noi ce putem face, facem. Şi anume. Chiar şi azi am discutat cu Poliţia Locală ca noi să nu lăsăm ca standurile de taxi sau domeniul public, acolo unde este interzis, să fie ocupate de maşini care prestează pentru Uber sau astfel de servicii. Standurile de taxi sunt pentru taximetrele acreditate în Cluj-Napoca. Pe de altă parte, doar poliţia naţională, cea care ţine MAI, poate opri în trafic o maşină ca să verifice dacă are sistemul Uber", a eplicat edilul.

Taximetriștii profesioniști și autoritățile susțin că aplicația generează concurență neloială, întrucât șoferii Uber nu sunt obligați să se conformeze legilor de profil, nu trebuie să plătească taxe specifice taximetriei și nici nu li se cere vreo licență. De asemenea, tarifele practicate de Uber sunt mai mici decât cele ale firmelor de taximetrie.

Cluj-Napoca este al doilea oraş din România, după Bucureşti (februarie 2015), în care funcţionează aplicaţia Uber. Joi, 17 noiembrie 2016, a fost lansată şi în Braşov.

O casă de avocatură din Cluj-Napoca demontează argumentul înaintat de Uber, invocând punctual articole din lege.

"Uber este una din companiile americane care, prin intermediul aplicaţiei pe care au dezvoltat-o, conectează clienţii cu şoferii dispuşi să ofere contra cost servicii de transport. Cel care alege traseul este clientul, iar plata serviciului oferit se face în mod automat, de pe cardul acestuia, tariful fiind calculat pe baza traseului urmărit prin GPS.

Conform clienţilor Uber, serviciile oferite de această companie sunt net superioare celor oferite de firmele de taxi, maşinile sunt mai noi, mai curate şi preturile sunt bune. Ce poate fi rău în asta? Adică de ce să nu ne bucurăm de faptul că avem parte de servicii de calitate, cu atât mai mult cu cât acestea ne mai şi scutesc de grija de a avea „bani mărunţi" asupra noastră?

Menţionăm faptul că acest articol nu face nici cea mai mică referire la serviciile oferite de către Uber sau la oportunitatea existenţei acestui serviciu în România. Iniţiativa celor de la Uber este lăudabilă şi trebuie să apreciem faptul că ei pun accent pe necesităţile clienţilor, încercând pe cât posibil să vină în sprijinul acestora. Acest articol vine să analizeze situaţia Uber doar din punctul de vedere al legalităţii activităţilor desfăşurate de către aceştia.

În acest sens, facem trimitere la dispoziţii art. 7 din legea nr. 38/2003 aşa cum a fost ea modificată, articol care menţionează: „Transportul în regim de taxi sau transportul în regim de închiriere se execută numai de către transportatori autorizaţi, care deţin autorizaţii taxi valabile, în cazul transportului în regim de taxi, sau copii conforme valabile, în cazul transportului în regim de închiriere, eliberate în condiţiile prezentei legi, pentru fiecare autovehicul utilizat".

Astfel, transportul public de persoane poate fi realizat doar de către transportatori autorizaţi în condiţiile legii. Mai mult decât atât, în alin. 2 al aceluiaşi articol se prevede expres că este interzisă efectuarea transportului public de persoane, contracost, fără deţinerea, după caz, autorizaţiei taxi valabilă sau a copiei conforme valabilă.

Reprezentanţii Uber susţin faptul că activitatea şoferilor pe care ei i-au angajat nu se încadrează în categoria transportului de persoane în regim de taxi, ci este vorba despre un sistem ridesharing.

Practic, ridesharing este acţiunea prin care două sau mai multe persoane iau în mod individual decizia de a călători spre o anumită destinaţie iar, ulterior, se hotărăsc să găsească o altă persoană şi să facă acest lucru împreuna pentru a-şi împărţi costurile călătoriei.

Din moment ce eu, în calitate de client Uber, accesez aplicaţia, îmi setez locaţia şi locul de destinaţie dorit, după care chem şoferul să mă ducă acolo, oare mai există vreun dubiu că această activitate nu poate fi considerată ca fiind ridesharing?

Mai mult decât atât, pe lângă faptul că nu există această decizie, anterioară comenzii, a şoferului de a ajunge în acelaşi loc de destinaţie ca şi mine, nu există nici o împărţire a costurilor. În acest sens, considerăm un exemplu demn de menţionat ca fiind ridesharing este serviciul oferit de cei de la blablacar.ro. Fiecare persoană îşi setează locul de plecare şi destinaţia, urmând ca, ulterior, să găsească o altă persoană care doreşte acelaşi lucru.

Un alt argument folosit de cei de la Uber este acela conform căruia şoferii nu primesc banii cash de la client, acesta nefiind un argument suficient de solid. În acest sens, menţionăm că sunt şi alte firme de taxi precum Clever Taxi sau Star Taxi care au dezvoltat aplicaţii şi care au prevăzut această opţiune de plată prin intermediul cardului.

Acestea fiind spuse, concluzionăm prin a spune că activitatea desfaşurată de cei de la Uber se încadrează în cadrul activităţilor de transport public de persoane în regim taxi, expres reglementate de legea nr. 38/2003, sens în care este necesară deţinerea autorizaţiei taxi pentru a putea funcţiona în legalitate", explică, printr-un comunicat remis presei, Paula Culda-Drăgușin de la casa de avocatură Bortoş Law.

Uber funcţionează la Cluj-Napoca din data de 4 august, aplicaţia fiind descărcată de peste 5.000 de persoane. Tarifele promoționale sunt următoarele: 1,7 lei - de bază, 0,20 lei - pe minut şi 1,7 lei - pe kilometru. Plata cursei se face electronic, prin aplicaţie, fără numerar şi fără bacşiş. O cursă cu taxiul costă de regulă 2,25 lei pe kilometru, plus pornirea de 2,25 lei. Este cel mai mare tarif practicat în România.

Lista lui Soros

In urma unei declaratii a lui George Soros, unul dintre cei mai bogati si influenti oameni ai planetei, a aparut suspiciunea ca bursele pe care Fundatia patronata de el le acorda in tarile Europei Centrale si de Est ar fi fost infestate de interesele securistilor. Soros a recunoscut, in fata opiniei publice din SUA, ca buna sa credinta a fost inselata in ceea ce priveste statele din aceasta zona a Europei. Bursierii au fost contaminati cu informatori ai Securitatii sau colaboratori ai fostei politii politice. S-a pus, firesc, intrebarea cum a fost posibila aceasta penetrare a retelei de fundatii si ONG-uri controlate de Soros. Faptul nu ar fi putut fi realizabil decat prin accesul, pe care l-au avut la finantele Fundatiei, pe langa persoanele oneste, a numerosi fosti colaboratori ai Securitatii sau chiar actuali informatori si serviciilor secrete din tarile Europei Centrale si de Est.
"ZIUA" publica lista persoanelor de care a depins, in cea mai mare masura, acordarea de burse la marile universitati din SUA. Bursierii Soros reusesc in aceste tari est-europene, inclusiv in Romania, sa controleze societatea civila si chiar sa actioneze eficient, contrabalansand cu succes puterea politica. Faptul a fost remarcat si de catre George Bush care a declarat ca scopul malefic al lui Soros este sa creeze un pol mondial de putere, capacitand societatea civila din principalele state ale lumii.
Consultand lista pe care o publica ZIUA, constatam ca in ea sunt incluse mai multe categorii de persoane. O parte sunt cetateni straini, de exemplu Sandra Pralong, a carei familie este plecata de mult din tara. Pe de alta parte este vorba de personalitati indiscutabile, chiar fosti disidenti ai regimului comunist, care nu pot fi suspectati de legaturi cu Securitatea. Dar in afara acestora, exista multi altii asupra carora planeaza suspiciunea. Acestia sunt demnitari sau soti si sotii de demnitari, membri in consilii de administratie, care ar putea fi coruptibili sau santajabili. Acestia au contribuit decisiv la acordarea burselor Soros. Pentru a vedea cat de intemeiata este supozitia ziarului nostru, punem la dispozitia CNSAS o prima transa, in fapt lista celor care au acordat bursele Fundatiei pentru o Societate Deschisa. Dorim sa aflam - si, pe aceasta cale, facem o cerere catre CNSAS - daca acestia au colaborat cu Securitatea. Pe de alta parte, ne lipsesc beneficiarii burselor Soros. Cu toate eforturile pe care le-am facut, nu am izbutit sa obtinem lista completa a acestora. Ne adresam public Fundatiei (dupa ce am facut-o si prin corespon-denta directa) solicitand sa ne puna la dispozitie lista completa a romanilor care au beneficiat de burse Soros sau care au efectuat calatorii in cadrul unor proiecte finantate de aceasta Fundatie. Asta daca nu are nimic de ascuns. Daca, intr-adevar, militeaza pentru o societate deschisa. Numai consultand aceasta lista, in coroborarea cu datele furnizate de CNSAS, vom vedea daca supozitiile noastre sunt intemeiate. Si, mai mult, vom afla daca Soros i-a ales in mod deliberat pe securisti sau daca i-au fost bagati pe gat de catre alti securisti, ceea ar fi perfect plauzibil. Totodata, publicam si dreptul la replica din partea Fundatiei la cele doua editoriale pe care le-a semnat, pe tema George Soros, directorul ziarului ZIUA, Sorin Rosca Stanescu. (B.C.G.)
Asociatia "Fundatia Soros pentru o Societate Deschisa"
Anii 1990 - 1991
Directori executivi
George Soros - Presedinte
Sandra Pralong - reprezentant personal al lui GS, Co-presedinte
Patricia Klecanda - Director Executiv - New York
Reprezentanti internationali
Annette Laborey - Fundatia Soros - Paris
Jessica Douglas Home - Mihai Eminescu Trust - Londra
Alin Teodorescu - Presedinte
Anca Harasim - Director regional
Irina Munteanu - Director filiala Bucuresti
Levente Salat - Director filiala Cluj
Ilona Mihaies - Director filiala Timisoara
Alexandru Lazescu - Director filiala Iasi
Consiliile din Bucuresti si Cluj
Biroul din Bucuresti
Zorel Filipescu
Andor Horvath
Thomas Kleininger
Andrei Pippidi
Catrinel Plesu
Mihai Sora
Radu Valentin Vladea (Timisoara, momentan e in Canada)
Lazar Vlasceanu
Alexandru Zub (Iasi)
Filiala Cluj
Ion Aluas
Sandu Bologa
Zoltan Gabos
Eva Gyimesi
Dezso Jenei
Adrian Marino
Paul Philippi (Sibiu)
Victor Pop
Andras Visky (Tg.Mures)
Comisia pentru burse de calatorie, Bucuresti
Doina Lecca
Dana Nistor
Gheorghe Peltecu
Dumitru Sandu
Florian Tomescu
Stafful birourilor din Bucuresti, Cluj, Timisoara si Iasi
Biroul din Bucuresti
Sandra Pralong
Alin Teodorescu
Anca Harasim
Irina Munteanu
Manuela Brusalis
Lolita Constantinescu
Mihai Farcas
Octavian Giurca
Cristina Guseth
Eugenia Hila
Daniela Mares
Theresa Molina
Valentin Noanea
Ileana Ranetti
Nicolai Sandu
Alina Stan
Ancuta Vamesu
Biroul din Cluj
Levente Salat
Liviu Burlacu
Mirela Cotroaza
Zsolt Deak-Sala
Mihaela Irimie
Josefina Komporaly
Elisabeta Koto
Claudia Macaria
Adam Muller
Dan Pic
Biroul din Timisoara
Radu Valentin Vladea
Ilona Mihaies
Eugen Babau
Geta Deaconescu
Vasile Deaconescu
Ligia Groza
Liana Popa
Nicoleta Popovici
Ramona Rosenberg
Biroul din Iasi
Alexandru Zub
Alexandru Lazescu
Gheorghe Arhip
Silvia Georgescu
Victor Gradinaru
George Rotaru
Anul 1992
la fel ca in anii 1990 - 1991
Anul 1993
Alin Teodorescu - Presedinte
Anca Harasim - Director Executiv
directorii de filiala - aceiasi
Directori executivi
George Soros - Presedinte
Patricia Klecanda - Director Executiv - New York
Reprezentanti internationali
Jessica Douglas Home - Mihai Eminescu Trust - Londra
Annette Laborey - Fundatia Soros - Paris
Consiliile din Bucuresti, Cluj, Timisoara si Iasi
Open Request Board, Bucuresti
Zorel Filipescu
Andor Horvath
Thomas Kleininger
Andrei Pippidi
Catrinel Plesu
Mihai Sora
Alin Teodorescu
Lazar Vlasceanu
Open Request Board, Cluj
Sandu Bologa
Zsolt Kozma
Andrei Marga
Ioachim Nica
Janos Pentek
Paul Philippi
Sandor N. Szilagzi
Open Request & Travel Board, Timisoara
Virgil Feier
Hortensia Parlog
Ileana Pintilie
Vasile Popovici
Nicolae Taranu
Marcel Tolcea
Radu Vladea
Open Request & Travel Board, Iasi
Liviu Antonesei
Vasile Astarastoae
Irinel Botez Casian
Emil Coseru
Mihai Gramaticu
Alexandru Lazescu
Nicolae Scarlat
Alexandru Zub
Ana-Maria Zup
Comisia pentru burse de calatorie, Bucuresti
Doina Lecca
Dana Nistor
Gheorghe Peltecu
Dumitru Sandu
Florian Tomescu
Comisia pentru burse de calatorie, Cluj
Constantin Ciuce
Zoltan Gabos
Victor Pop
Traian Rotariu
Anton Tauf
East - East Board, Cluj
Ion Aluas
Eva Cs. Gyimesi
Adrian Marino
Liviu Matei
Andras Visky
Stafful birourilor din Bucuresti, Cluj, Timisoara si Iasi
Biroul din Bucuresti
Alin Teodorescu
Anca Harasim
Irina Munteanu
Mihai Farcas
Cristina Guseth
Daniela Mares
Ancuta Vamesu
Stephanie Barton
Manuela Brusalis
Lolita Constantinescu
Ionel David
Octavian Giurca
Gabriela Manta
Dragos Munteanu
Catalin Petrisor
Aurelia Petroianu
Nicolai Sandu
Ileana Ranetti
Leon Dinu
Carmen Nitu
Oana Arseni
Alina Stan
Gabriel Lica
Adrian Neacsu
Valentin Noanea
Biroul din Cluj
Levente Salat
Zsolt Deak-Sala
Dan Baciu
Lucinia Bal
Janos Bendea
Luminita Diaconu
Mihaela Erimie
Agnes Fulop
Josefina Komporaly
Elisabeta Koto
Claudia Macaria
Romeo Macaria
Adam Muller
Tudor Simionescu
Ana Toderean
Mirela Cotroaza
Judit Pakai
Biroul din Timisoara
Ilona Mihaies
Eugen Babau
Nicoleta Popovici
Corina Timis
Cornelia Deaconescu
Ligia Groza
Ovidiu Timis
Biroul din Iasi
Alexandru Lazescu
Victor Gradinaru
George Rotaru
Maria Scripa
Gheorghe Arhip
Cristina Puiu
Anii 1994 - 1995
Alin Teodorescu - Presedinte
Anca Harasim - Director Executiv
Directorii de filiala - aceiasi cu exceptia Iasiului unde e Maria Scripa (momentan in USA)
Consiliu
Calin Anastasiu
Andor Horvath
Daniel Ioan
Mircea Mihaies
Irina Munteanu
Andrei Pippidi
Catrinel Plesu
Victor Rebengiuc
Lazar Vlasceanu
Mihail Voicu
In perioada asta au luat fiinta primii pui Soros si anume
1. Fundatia Cartii - Director Daniel Serbanescu
2. Computer Publishing Center - Director Mihai Cojocea
3. Soros Advising and Placement Center - Director Manuela Brusalis
4. Soros Center for Contemporary Art - Director Irina Cios
5.Visual Arts Foundation (FAV) - Vivi Dragan
6. Biblioteca Soros - Cluj - Ana Toderean
7. Soros Educational Advising Center - Cluj, Lucinia Bal
8. DNT-uri - Iasi - Daniel Buleu, Cluj - Romeo Macarie, Timisoara - Adrian Ciupagea, La Bucuresti nu-mi mai amintesc pentru ca se schimbau rapid.
9. English Language School - Iasi - Anca Colibaba, Timisoara, Liana Popa (de fapt din 1993)
Anul 1996
Adunarea Generala
Calin Anastasiu
Vasile Astarastoaie
Stefan Balint
Radu Sorin Barbos
Anton Carpinschi
Dinu C. Giurescu
Andor-Imre Horvath
Daniel Constantiu Ioan
Ludovic Cantor
Thomas Kleininger
Andrei Marga
Mircea Mihaies
Irina Munteanu
Ioachim Nica
Dumitru Oprea
Adriana Mihaela Nistor
Gheorghe Peltecu
Andrei Pippidi
Catrinel Plesu
Victor-George Rebengiuc
Traian-Ioan Rotariu
Wielfried Eckart Schreiber
Mihai Spielmann
Mihai Sora
Alin Teodorescu
Marcel Tolcea
Sorin Vieru
Lazar Vlasceanu
Mihail Voicu
Consiliul national
Lazar Vlasceanu - Presedinte al Fundatiei Soros si al Consiliului
Membri
Calin Anastasiu
Andor-Imre Horvath
Andrei Marga
Mircea Mihaies
Irina Munteanu
Gheorghe Peltecu
Andrei Pippidi
Catrinel Plesu
Victor Rebengiuc
Mihai Spielmann
Mihail Voicu
Comisia de audit
Radu Sorin Barbos
Gheorghe Jugaru
Thomas Kleininger
Anca-Maria Harasim - Director Executiv
Alan Johnson - Director Financiar
Anca Ciobanu - Director filiala Bucuresti
Levente Salat - Director filiala Cluj
Ilona Mihaies - Director filiala Timisoara
Maria Scripa - Director filiala Iasi
Directori programe Bucuresti
Dana Mares
Doina Stefanescu
Liviu Matei
Dan Oprescu
Nicolae Sandu
Marina Ghitoc
1996 - august 1997
Lazar Vlasceanu - Presedinte
Anca Harasim - Director Executiv
Membrii Board
Calin Anastasiu
Andor Horvath
Andrei Marga
Mircea Mihaies
Irina Munteanu
Gheorghe Peltecu
Andrei Pippidi
Catrinel Pleau
Victor Rebengiuc
Mihail Spielmann (membru supleant)
Mihai Voicu
Directorii de filiala Iasi - Narcis Barbarii
****
Din august 97 - o noua entitate juridica: Fundatia pentru o Societate Deschisa (inregistrata ca fundatie, cu unic membru fondator George Soros)
August 1997-octombrie 1997
Consiliul National
Lazar Vlasceanu - presedinte
Mircea Mihaies
Andor Horvath
Octombrie 1997
-Ianuarie 1998
Consiliul National
Lazar Vlasceanu -presedinte
Valentin Constantin
Andrei Hoisie
Andor Horvath
Mircea Mihaies
H-R Patapievici
Iolanda Staniloiu
Renate Weber
Gabriel Petrescu - Director Executiv
Directori de filiale
Anca Ciobanu - Bucuresti
IM - Timisoara
LS - Cluj
Narcis Barbarii - Iasi
1998
Consiliul National
Renate Weber - presedinte
Lazar Vlasceanu
Valentin Constangin
Mircea Mihaies
Horia Roman Patapievici
Andrei Hoisie
Andor Horvath
Iolanda Staniloiu
1999
Renate Weber - presedinte
Letitia Mark
Valentin Constantin
Dakmara Georgescu
Horia Patapievici
Andrei Hoisie
Gabor Kolumban
Dumitru Sandu
Elek Szokoly
Iolanda Staniloiu
Virginia Gheorghiu
2000
Renate Weber - presedinte
Letitia Mark
Mariana Celac
Dakmara Georgescu
Ionut Popescu
Silviu Lupescu
Anton Niculescu
Gabor Kolumban
Dumitru Sandu
Elek Szokoly
Iolanda Staniloiu
Virginia Gheorghiu
2001
Renate Weber -presedinte
Letitia Mark
Mariana Celac
Dakmara Georgescu
Ionut Popescu
Silviu Lupescu
Anton Niculescu
Gabor Kolumban
Dumitru Sandu
Elek Szokoly
Virginia Gheorghiu
2002
Renate Weber - presedinte
Letitia Mark
Mariana Celac
Ionut Popescu
Silviu Lupescu
Pana in martie
Dakmara Georgescu
Gabor Kolumban
Dumitru Sandu
Elek Szokoly
Virginia Gheorghiu
Din martie
Smaranda Enache
Maria Ionescu
Elisaveta Stanciulescu
Cristian Parvulescu
2003
Renate Weber - presedinte
Mariana Celac
Smaranda Enache Virginia
Gheorghiu Maria Ionescu
Elisaveta Stanciulescu
Silviu Lupescu
Cristian Parvulescu
Ionut Popescu
2004
Renate Weber - presedinte
Smaranda Enache
Virginia Gheorghiu
Maria Ionescu
Elisaveta Stanciulescu
Andrei Oisteanu
Marius Oprea
Cristian Parvulescu
Levente Salat
2005 - martie 2006
Levente Salat - presedinte
Andrei Oisteanu
Marius Oprea
Sabina Fati
Horatiu Pepine
Miklos Bakk
Dezideriu Gergely
Smaranda Enache
Maria Ionescu
Elisaveta Stanciulescu
Cristian Parvulescu
Virginia Gheorghiu
(din 1998 procesul de rotatie al membrilor are un algoritm diferit, mandatul membrilor Consiliului National incheindu-se la date diferite, ceea ce explica de ce pe parcursul unui an apar, uneori, mai multe persoane - e vorba de ultimele luni de mandat ale unora si primele luni de mandat ale celor nou veniti)
Din martie 2006
Renate Weber - presedinte
Levente Salat
Dezideriu Ghergely
Sabina Fati
Andrei Oisteanu
Horatiu Pepine
Miklos Bakk

Replica Fundatiei

In legatura cu articolul publicat de Sorin Rosca Stanescu "Si daca, totusi, Soros stia?", Fundatia pentru o Societate Deschisa face urmatoarele precizari:

Domnule Sorin Rosca Stanescu,
Aveti, evident, dreptul de a avea propriile opinii cu privire la activitatea filantropica a lui George Soros. Inclusiv cu privire la felul in care a inteles sa se implice in politica din Statele Unite, domnul Soros exprimandu-se public in nenumarate randuri in legatura cu pericolul pe care ideologia promovata de administratia Bush il reprezinta la adresa valorilor societatii deschise, drepturilor omului si democratiei, in general. Tot astfel cum aveti dreptul de a exprima opinia dumneavoastra personala potrivit careia, de-a lungul timpului, unii din beneficiarii finantarilor din partea lui George Soros - prin intermediul fundatiilor sale - ar fi fost persoane controversate. George Soros nu a declarat niciodata ca ar fi fost pacalit de serviciile secrete din tarile in care a finantat in societatea civila, iar interpretarea dumneavoastra este pur speculativa. Mai grav este insa ca, plecand de la aceasta interpretare, trageti concluzia ca in interiorul fundatiilor si organizatiilor infiintate sau finantate de domnul Soros exista o "coloana a cincea" alcatuita din fosti agenti ai serviciilor secrete. Mergeti mai departe cu aceste speculatii si afirmati ca George Soros ar fi cunoscut si acceptat acest lucru! Sunt afirmatii de maxima gravitate pentru care nu aveti nici un argument in afara apelului la "teoriile conspirationiste" atat de des folosite in Romania ultimilor 16 ani si nu intelegem dorinta dumneavoastra de discreditare a lui George Soros si, implicit, a organizatiilor finantate de acesta. Tot astfel sunt pure speculatii, cu o evidenta nota defaimatoare, interpretarile privind intentiile malefice care ar sta in spatele actiunilor filantropice ale domnului Soros. Cine a citit cartile lui George Soros i-a urmarit activitatea in domeniul filantropic, i-a analizat interviurile nu a putut sa nu inteleaga motivatia lui George Soros. La un moment dat, cand a ajuns miliardar, George Soros, influentat inca din tinerete de ideile lui Karl Popper, a considerat ca este momentul sa "imparta norcul si averea sa" cu altii care nu au avut aceasta sansa, si sa promoveze ideile societatii deschise in tari fie inca aflate sub dictatura sau in regimuri autoritare, fie in tarile eliberate de comunism. Ideea pe care doriti sa o acreditati - fie si ca ipoteza - ca intentia lui George Soros a fost de a contrabalansa forta partidelor politice si a statelor nationale este nu doar fantezista, ci si profund nedreapta. Fundatiile si organizatiile finantate de domnul George Soros functioneaza in mod transparent si isi exprima public opiniile pe care le au, chiar daca, de multe ori, sunt critice la adresa guvernelor, adica actioneaza asa cum trebuie sa actioneze societatea civila. De altfel, este semnificativ sa precizam ca prima fundatie creata a fost in Africa de Sud, in 1984, in plin regim de apartheid, cand George Soros si fundatia locala militau pentru stoparea acestei abominabile politici rasiste, pentru dobandirea libertatii si respectarea drepturilor omului. Promovarea valorilor democratice, ale societatii deschise, in care nimeni nu este detinatorul "adevarului ultim", respectul fata de diversitate, protectia drepturilor omului, a categoriilor defavorizate au fost si sunt singurele motive care l-au determinat pe George Soros sa se implice in activitatea filantropica.

 
Renate WEBER, Presedinte "Fundatia pentru o Societate Deschisa"